În primul ei interviu în care vorbește despre Oana Țoiu, care a concediat-o din Ministerul de Externe, pe motiv că e o persoană „nepotrivită”, Tamila Cristescu e mai preocupată de consolidarea relației româno-americane și ignoră prilejul pentru o vendetă personală. După publicarea în presă a unor fotografii în care apare în cercul de putere al președintelui Donald Trump și a unor informații potrivit cărora ar fi facilitat accesul ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, la o recepție cu circuit închis, organizată la Washington, la care a participat trezorierul Statelor Unite, Tamila Cristescu a explicat pentru Q Magazine că „a dat o modestă mână de ajutor”, că n-a făcut decât „să-și servească țara” și că o va face mereu.
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
- PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
- Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor
În iunie, Oana Țoiu a dispus rechemarea Tamilei Cristescu, fiica fostului deputat PSD Radu Cristescu, de la postul consular pe care îl ocupa la New York, fără nicio legătură cu lupta politică dintre USR și PSD, cum s-a speculat la vremea respectivă. „Detașarea sa a fost încetată pentru că au existat oportunități reale de a aplica prin concurs, dacă exista o intenție serioasă de carieră în MAE”, a explicat Țoiu la acel moment, precizând că a cerut o evaluare amplă a tuturor detașărilor și reforme „pe criterii de competență și profesionalism”. Ministrul USR suspecta că în acest caz ar fi fost vorba de o „detașare politică”, căreia ea, ca profesionist și tehnocrat al diplomației, vrea să pună capăt.
Tamila Cristescu a rămas la New York, unde s-a angajat în echipa lui Paolo Zampolli, om de afaceri, diplomat și emisar special al președintelui Donald Trump la ONU. Zampolli este considerat o figură influentă în mediile diplomatice și economice americane.
Tamila Cristescu a explicat pentru Q Magazine că va continua să sprijine România, indiferent dacă este sau nu angajată a statului, dar că la 26 de ani este în plină acumulare și dezvoltare profesională. Frumoasă, deșteaptă, are uneori și detașarea malițioasă a omului care „n-a căzut din lac în puț”, ci care, dată afară din MAE, „s-a consolat” profesional în echipa de putere a administrației Trump.
M-aș întoarce puțin la concedierea dumneavoastră din Ministerul Afacerilor Externe. Cum ați primit vestea, cum vi s-a comunicat și cum priviți acum acea decizie?
Tamila Cristescu: Nu aș vrea să vorbesc prea mult despre acest subiect, pentru că e o rană încă deschisă în sufletul meu. Am fost foarte dedicată muncii mele, speram să urc treaptă cu treaptă, să învăț cât mai mult, de la o vârstă relativ fragedă în diplomație. A fost o experiență intensă, care combina elemente de reprezentare, protejarea cetățenilor români și contactul direct cu una dintre cele mai dinamice comunități românești din diaspora. Am fost mereu atentă la tot ce se petrece în SUA pentru a putea înțelege marea diplomație, marile mișcări geopolitice și, slavă Domnului, se petrec uneori mai multe decât putem „duce” cu înțelegerea.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, pot să vă spun că am fost cumplit de afectată de concedierea mea peste noapte.
Noua politică externă a patriei mele a început cu epurarea mea, ca temei pentru aspirații și orizonturi noi, și acolo s-a cam oprit.
America nu a fost construită pe frică, a fost construită pe curaj, imaginație și o determinare de neînvins de a duce la bun sfârșit ceea ce și-a propus, a spus un mare președinte american, Harry Truman. În țara mea, văd, dinlăuntru ori de afară, cum, dimpotrivă, se dezvoltă o cultură a fricii, a represaliilor, a înăbușirii libertății de exprimare. Nu e o direcție prea de succes.
După plecarea din MAE ați fost angajată de echipa unuia dintre reprezentanții președintelui Donald Trump, Paolo Zampolli, așa cum a apărut în presă?
Prefer să spun doar că sunt într-o perioadă în care învăț mult și observ atent, iar oportunitatea de a mă afla în preajma unor astfel de oameni este, în sine, o formă de progres profesional. Paolo Zampolli este o personalitate fascinantă, cu o carieră diplomatică remarcabilă, apreciată atât de președintele Donald Trump, cât și de numeroase figuri influente din lume. Este genul de om pentru care granițele par mai degrabă simbolice decât reale, un negociator înnăscut și o sursă inepuizabilă de experiență și inspirație.
Paolo Zampolli într-o întîlnire cu Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, 27 august 2025 Foto Gov.ro
S-a scris că sunteți autorul, nu doar moral, al prezenței ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, la recepția trezorierului SUA. Este adevărat?
Domnul Nazare e un politician și un om care ne-a făcut o impresie foarte bună, e instruit, politicos, elegant, un bun profesionist al finanțelor, vorbește excelent engleză, ceea ce e cam rara avis în politica românească, mă scuzați.
Dacă am putut da o modestă mână de ajutor accesului domniei sale în cercuri americane influente nu pot decât să mă bucur, a fost și asta o formă de a-mi servi țara. Și o voi face de câte ori voi avea ocazia.
„Am început programul oficial la Washington cu o întâlnire specialǎ cu reprezentantul Preşedintelui Trump pentru Parteneriate Globale, Paolo Zampolli şi Trezorierul Statelor Unite, Brandon Beach. Doi parteneri de dialog conectați direct la deciziile strategice de investiții ale Statelor Unite, cu care am discutat despre oportunitǎțile pe care le oferǎ economia României.”, a scris Alexandru Nazare pe contul său de socializare în 15 octombrie
Tamila Cristescu, Paolo Zampoli și Alexandru Nazare
Cum văd oficialii americani relația cu actuala conducere de la București?
Îmi pare rău, nu prea o văd deloc. Celor mari, de regulă, trebuie să le atragi tu atenția, ceea ce nu prea se întâmplă. Trebuie să explici cine suntem și ce valori aducem, într-un context unde Europa Centrală nu e mereu pe radarul americanilor. Gândiți-vă că ultima vizită a unui președinte american la București a fost, dacă nu mă înșel, în 2008, când George Bush jr. a venit la Summitul NATO. Joe Biden a venit în 2014, în calitate de vicepreședinte.
Sunt 17 ani de atunci și, la cum merg lucrurile, se vor face două decenii fără vizită. Pentru o țară „partener strategic”, nu e prea măgulitor.
Nu am anvergura necesară pentru a emite verdicte, dar teamă mi-e, totuși, că vremurile când Titulescu era un nume rostit cu respect în marile cancelarii și organisme internaționale au cam apus demult. Cum facem să le aducem înapoi, ar trebui să fie întrebarea oficialilor de la București.
Au circulat informații că doamna Oana Țoiu ar fi stat în SUA mai multe săptămâni, așteptând să fie primită de Marco Rubio, secretarul de stat american. Aveți informații în plus despre această întâlnire?
Prefer să nu comentez în niciun fel activitățile doamnei Țoiu sau informațiile care au circulat în spațiul public. În diplomație există un principiu simplu: nu spui tot ce știi și nu comentezi ceea ce nu îți aparține. Așa că, în acest caz, aleg discreția, o virtute adesea mai valoroasă decât declarațiile spectaculoase.
Au recuperat liderii de la București relația cu administrația Trump?
Am să vă răspund onest. Femeie fiind, am sentimentul că ce face diplomația românească în raport cu SUA aduce a strategia unui amorez care încearcă să intre în atenția unei fete, aruncându-i dimineața, la 5, pietricele în geam. În geamul de la Mar-a-Lago, eventual. Nu ajută prea mult, aș zice.
Relațiile noastre cu America ar trebui să fie foarte solide – anul acesta celebrăm 145 de ani de diplomație –, avem parteneriat strategic în NATO, avem cooperare maritimă în exerciții ca Sea Breeze, avem Scut, baze militare, avem un teren fertil pentru afaceri americane șamd. De ce nu avem relații solide? Poate nu sunt eu cea mai în măsură să ofer explicații, deși aș avea câteva. Dar observ că America e mereu în mișcare, în timp ce România e permanent în tranziție. La noi, totul e într-un viitor luminos, dar nu și în prezent. America e „show me the money”, România e „trebuie să…, avem nevoie de…”!
Care este planul dvs. pentru viitor în privința profesiei, dar și a relației româno-americane?
Voi încerca să rămân pe teritoriul diplomației chiar și într-un mediu, aș spune, privat, că din cel instituțional am fost eliminată, pentru a se face loc unui nou val.
Sunt sigură că doamna ministru de Externe va plusa puternic cu o generație nouă, dinamică, de diplomați bine pregătiți, bine ancorați în geopolitică. O generație după chipul și asemănarea domniei sale și care va duce țara noastră pe cele mai înalte culmi ale diplomației internaționale.
De la Vasile Alecsandri, primul nostru ministru de Externe, la „externiștii” Kogălniceanu, P.P. Carp, Brătienii, Sturdza, Marghiloman, Lahovari, Averescu, Mihalache, Titulescu, cred că toți sunt mândri, de acolo, din ceruri, și entuziasmați de perspective. Poate chiar și Ana Pauker, prima noastră femeie ministru de Externe.
Ca să conchid: nu trăim vremuri ușoare pentru diplomație, dar tocmai de aceea e o perioadă fascinantă. În fiecare zi simți că poți aduce o contribuție concretă, chiar și mică, la felul în care România e văzută în lume. Și sper să pot face și eu asta, pe mai departe, în măsura puterilor mele.
V-aș întreba în final…Oana Țoiu „v-a pedepsit” pentru că sunteți fiica tatălui dumneavoastră?
Exclus. Sunt convinsă că doamna ministru a acționat strict în interesul diplomației, al patriei și al poporului -ceea ce e admirabil și generos, și dovedește asta zi de zi, prin acțiune. Doar s-a dovedit cu fapte că știe ce face: la nici patru luni de la concedierea mea, a și fost primită de dl. secretar de stat Marco Rubio. Ce alte probe mai doriți?
„A fost o bucurie să-l revăd pe secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, astăzi la Washington D.C. Ne-a mulțumit, României, pentru stabilitatea parteneriatului nostru strategic. La rândul meu, am exprimat recunoștință pentru prezența trupelor SUA pe teritoriul țării noastre în format aliat și pentru proiectele comune în domeniile apărării, energiei, tehnologiei cît și cele comerciale.”, anunța ministrul de Externe român la 8 octombrie Foto Fb Oana Țoiu
Dincolo de asta, măreția Americii nu constă în faptul că este mai iluminată decât orice altă națiune, ci mai degrabă în capacitatea sa de a-și repara greșelile, spunea cândva Alexis de Tocqueville. Poate ar trebui să începem și noi să învățăm această lecție și să avem capacitatea de a ne repara greșelile atunci când le facem.
Context
Alături de Antonio Costa la sediul ONU Foto Fb TC
Tamila Cristescu are 26 de ani și a studiat în străinătate. În perioada 2015-2017, a urmat cursurile Education First Academy din New York, apoi a studiat, până în 2020, la The American University of Paris, unde a obținut diploma de licență în Politici Internaționale și Comparate, cu o dublă specializare secundară în Drept Internațional și Comunicare Globală. Între 2022-2024, a urmat un program de Master în Media, Cultură și Comunicare la New York University (NYU).
A lucrat în funcția de consilier la Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ și Sport (DGAUIS) Sector 4 o lună de zile, de la 1 august 2022 până pe 1 septembrie 2022, când a fost detașată la Consulatul României la New York, unde a lucrat până la 1 septembrie 2023 ca referent relații, apoi ca agent consular – poziție pe care a ocupat-o până la decizia Oanei Țoiu de a o rechema în țară.
Într-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe pentru siteul Snoop, instituția a precizat că Tamila Cristescu ocupa funcția de agent consular la Consulatul General al României la New York, prin detașare de la o instituție publică și avea un salariu de 3.370 de dolari/lună.
Legislația prevede și asigurarea unei locuințe pentru personalul diplomatic, „cu suportarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere de unitățile trimițătoare”, dar Tamila Cristescu a decis să suporte singură plata chiriei și întreținerea, au precizat reprezentanții ministerului.
MAE a explicat că se confruntă cu un „deficit de personal”, ceea ce a permis ocuparea posturilor vacante prin detașarea de la alte instituții.
„De la momentul detașării dumneaei și până la momentul în care am încetat această detașare au existat mai multe oportunități pentru a putea da concurs pentru postul respectiv. Deci, dacă exista o intenție serioasă de a urmări acea cale de carieră, a existat și posibilitatea de a aplica la concurs”, a explicat Oana Țoiu, în iunie 2025, la Digi 24.
Ministrul de Externe a mai precizat că a solicitat o evaluare rapidă și propuneri concrete de reformă în MAE pe criterii de competență și profesionalism și în acest moment sunt analizate detașările.
Oana Țoiu a mai spus că există mai multe cazuri similare celui amintit, în care persoane fără experiență în diplomație, care au lucrat în primării, au fost detașată la MAE
„Avem din mai multe comune persoane detașate, și cu o detașare prelungită o dată la șase luni, și în unele cazuri s-au depășit 10 ani, în ritmul acesta de prelungire a detașărilor, sigur că da. O să revenim cu decizii”, a mai spus ministrul, subliniind că respectivele cazuri vor fi reevaluate, în paralel cu oportunitatea organizării de concursuri atât pentru cei din MAE, cât și pentru tinerii care vor să urmeze această carieră.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
