Bănicioiu, achitat definitiv

Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, a fost achitat definitiv luni de Instanța supremă pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență, într-un dosar în care a fost acuzat de DNA că a primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în legătură cu numirea unor manageri de spital și derularea unor contracte din bani publici.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

„Azi mi s-a făcut dreptate, după mai mulți ani de anchete și procese, dar, în final, adevărul a învins. Așa sper că se întâmplă întodeauna. Ce a fost, a fost, nu am patimă față de nimeni și nu mai sunt supărat pe nimeni!

Urez sănătate tuturor celor care m-au crezut și care nu m-au crezut înainte și sper ca nimeni să nu mai treacă printr-o anchetă bazată pe chestiuni fabricate. Eu am plecat atunci din politică și am urmat calea lungă a «dovedirii nevinovăției» și azi totul a luat sfârșit!”, a declarat Nicolae Bănicioiu în exclusivitate pentru Gândul.

„Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția”

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, luni după-amiază, concluziile sale în această speță:

„În concluzie, din analiza acestei spețe, raportat și la dezbaterile publice:
1. Rezultă astfel că pe parcursul dosarului ambele complete de judecată au constatat că nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii penale, nici unul dintre judecători neoptând pentru soluție de condamnare.
2. Din analiza acestei spețe se desprinde cu claritate faptul că nu este necesară doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite în condițiile unui stat de drept.
3. Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic.
4. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligență, în condiții de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale și de maniera a asigura standardele statului de drept.
5. Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot să acționeze decât în limitele legii, ca o garanție a statului de drept. Tocmai
aceste elemente diferențiază sistemele judiciare din societățile democratice consolidate și anume garanția procesului echitabil.
6. Pentru că în cazul multor cetățeni ce fac obiectul acuzațiilor penale comunicate și promovate public, s-a creat deja percepția publică a vinovăției, iar ulterior situația juridică obiectivă nu a confirmat o soluție de condamnare, ori a infirmat o asemenea soluție, se impune diligență din partea organelor judiciare și ale mass-media pentru a întări garanția prezumției de nevinovăție, menționându-se că adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii.
7. Deși sunt unii formatori de opinie care s-au arătat nemulțumiți de soluțiile pronunțate în căile de atac, comparându-le cu soluțiile inițiale sau cu acuzațiile acuzării, pentru informarea corectă a opiniei publice reamintim faptul că instanțele de control au ultimul cuvânt în ce privește stabilirea adevărului juridic. De altfel, acesta este și considerentul pentru care legiuitorul a stabilit existența căilor de atac, atât ordinare, cât și extraordinare. Rolul judecătorului nu este acela de a da satisfacție emoțiilor din jurul unui caz mediatizat, ci de a stabili adevărul juridic raportat strict la lege, iar Instanța supremă aplică cu strictețe aceste obligații profesionale.
8. În România se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii, și nu ca justiție populară. Judecătorii instanțelor naționale sunt garanții statului de drept privind asigurarea procesului echitabil, cu respectarea legii, a deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor obligatorii în unificarea practicii judiciare”, au transmis reprezentanții ICCJ.

Avocata Eliza Ene Corbeanu, care l-a reprezentat pe Nicolae Bănicioiu în acest proces, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că ICCJ a stabilit că faptele imputate clientului său nu sunt prevăzute de legea penală.

„Decizia definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă nevinovăția domnului Nicolae Bănicioiu.

Instanța supremă a stabilit că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală, iar în privința acuzației de luare de mită a menținut soluția de achitare, pe motiv că fapta nu există.

Această hotărâre demonstrează lipsa oricărui temei al acuzațiilor formulate și încheie un proces care a adus grave prejudicii de imagine domnului Bănicioiu”, a spus Eliza Ene Corbeanu.

ICCJ: „Fapta nu există”

ICCJ a menținut soluția de achitare pentru luare de mită, pe motiv că „fapta nu există”. Judecătoarea Francisca Vasile a făcut opinie separată pentru aplicarea prescripției. Înalta Curte a explicat anterior că procurorul DNA Marian Drăgulescu și-a bazat rechizitoriul doar pe denunțul afaceristului Dorin Cocoș și pe supozițiile celorlalte trei denunțătoare.

Înalta Curte de Casație și Justiție decisese, pe fond, încă din octombrie 2024, achitarea fostului ministru al Sănătății și al Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, pentru luare de mită.