CCR: Abuzul în serviciu, parțial neconstituțional

Judecătorii CCR au decis că abuzul în serviciu este parțial neconstituțional. Decizia este unanimă și se aplică pe viitor.

Sintagma „în mod defectuos” va fi înlocuită cu sintagma „prin încălcarea legii”, în articolul 297 din Codul penal la care a fost depusă excepția de neconstituționalitate.

Conform articolului 297 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Până la publicarea motivării, sunt greu de anticipat argumentele judecătorilor CCR, dar un lucru este cert: o redefinire a infracțiunii de abuz în serviciu în Codul Penal nu se va putea face decât în sesiunea din toamnă. Potrivit Constituției, dispozițiile constatate ca fiind contrare Legii fundamentale sunt suspendate de drept la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Dacă, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile constatate ca fiind neconstituționale cu Legea fundamentală, prevederile „își încetează efectele juridice”.

Or, după cum știm, aleșii intră în vacanță la sfârșitul acestei luni, urmând să se întoarcă la muncă în luna septembrie. Deci, șanse minime ca redefinirea să fie făcută în următoarele două săptămâni, mai ales că senatorii și deputații, unii dintre ei având propriile dosare și acuzații de abuz în serviciu, nu au niciun interes să se grăbească. Un vid legislativ de câteva luni ar reprezenta o gură de oxigen pentru mulți politicieni și funcționarii publici apropiați lor.

Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în opt dosare, inclusiv cele ale unor nume grele precum Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, dar de o decizie favorabilă vor beneficia toţi cei inculpaţi pentru abuz în serviciu. Potrivit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar fi vorba de peste 3.000 de dosare, multe dintre ele legate de achiziţii publice şi cu prejudicii de milioane de euro.

Decizia de azi vine după ce judecătorii CCR au discutat și pe 24 mai despre abuzul în serviciu, un verdict fiind atunci amânat.

Câte dosare ar fi afectate

Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru, în momentul de faţă, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziţii publice, dintre care, în mare parte, sunt reţinute infracţiuni de abuz în serviciu. Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Niţu. DNA îl acuză pe Gabriel Oprea că a beneficiat, ilegal, de însoţire permanentă şi că în virtutea funcţiei i-a pus la dispoziţie dispozitive rutiere şi lui Tiberiu Niţu.

Printre politicienii care apar pe lista cu dosare penale sub acuzaţia de abuz în serviciu se mai află: Elena Udrea şi Ion Ariton, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Bunea Stancu, care au şi sesizat Curte Constituţională cu privire la abuzul în serviciu, Titus Corlăţean, fost ministru de Externe în dosarul Diaspora.

Printre cei condamnaţi definitiv pentru abuz în serviciu, sunt Victor Babiuc, condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri Becali – MapN, întemniţat în 21 mai 2013, Corneliu Dobriţiu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul case pentru generali, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi Tudor Chiuariu, condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, în dosarul Poşta, pentru fapte comise în perioada în care era ministru al Justiţiei.