CCR respinge sesizarea președintelui pe legea CSM

Curtea Constituțională a României a respins sesizarea de neconstituționalitate a președintelui Klaus Iohannis privind legea 317, privind Consiliul Superior al Magistraturii, pe motiv că este neîntemeiată. 

Citește și: Un magistrat cu coloană vertebrală

În luna iulie, președintele a sesizat CCR după ce la finalul lunii iunie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulată de preşedinte.

Acest lucru l-a făcut pe Klaus Iohannis să amintească în textul sesizării că pe 22 iunie, a formulat o cerere de reexaminare a acestei legi, legat de prevederile privind funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia de garant al independenţei Justiţiei, exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existenţa unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziţii neclare şi/sau necorelate între ele şi chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Preşedintele este de părere că transmiterea greşită a legii aflate în procedură de reexaminare ca urmare a formulării unei cereri de reexaminare către comisiile permanente ale fiecăreia dintre cele două Camere nu are relevanţa unor simple încălcări ale regulamentelor, respectiv ale competenţei comisiei speciale comune, ci încalcă chiar deciziile instanţei constituţionale, afectând întreaga procedură legislativă.

„Prin adoptarea legii de modificare şi completare a Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii în modalitatea realizată de legiuitor sunt încălcate prevederi ale art. 1 alin. (5), ale art. 64 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţia României”, a precizat Klaus Iohannis.

În decembrie 2017, Curtea s-a pronunțat referitor  la comisia comună specială privind cele trei legi ale Justiției, declarând-o-constituțională. Scorul a fost atunci de 8 la 1. Prin acea decizie, CCR a arătat că dezbaterea și adoptarea de către plenul fiecărei Camere țin de esența parlamentarismului. Cu alte cuvinte, este problema Parlamentului dacă și cum își organizează  activitatea în comisii, votul din plen fiind cel esențial și cerut de Constituție.

Mona  Pivniceru a strecurat în decizia sa un paragraf prin care Curtea ar fi adăugat la lege și la Constituție, spunând că dacă o lege a fost adoptată inițial de o comisie comuna specială, atunci va trebui să se meargă pe această procedură până la final, ori de câte ori se întoarce la Parlament. Ceea ce ar fi o aberație. În regulamentul Camerelor parlamentare se precizează clar că în procedura de reexaminare, legea se duce la comisiile ordinare, nu la cele special. În aceste condiții, s-a concluzionat că Parlamentul și-a respectat propriul regulament de funcționare.

În decizia de azi a CCR se precizează, pentru eliminarea oricăror neclarități, că acel paragraf formulat de judecătorii Curții Constituționale era unul de recomandare de bune practici. În fapt, altfel nici nu se putea întrucât CCR nu poate adăuga la Constituție, legi, regulamente.

Din acest moment, președintele Klaus Iohannis are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea.