Cine a furat Codul fiscal?

Nici nu mai contează a cui a fost ideea. Guvernul a prezentat un proiect de Cod fiscal care prevede reduceri masive de taxe, pe consum, adică TVA și accize și pe forța de muncă – reducerea contribuțiilor sociale pentru angajator și pentru angajat, dar cu o proiecție a beneficiilor supraestimată. Pe de altă parte, programul de relaxare fiscală al PNL care, de asemenea, prevede relaxare fiscală, este criticat a nu lua în calcul efectele pe termenul mediu și lung. Astfel, Opoziția spune că proiectul Guvernului este furat, ineficient în privința îmbunătățirii colectării, iar guvernul spune că programul Opoziției va opri creșterea economică.

Am fost, adesea, martori la problema „de unde finanțăm golul bugetar”, lucru important, de altfel, însă folosit prea des ca armă în contradicțiile dintre cele două tabere. Ce spune PNL despre proiectul Puterii?

Furat de la noi dar nefuncțional la ei

În primul rând, am văzut reacția șefului statului, Klaus Iohannis, care a afirmat că noul Cod fiscal este furat de PSD de la PNL, menționând că este nesustenabil. La fel susține și Andreea Paul, deputat PNL.

„Proiectul PSD pare foarte ofertant din perspectiva relaxării fiscale, dar imposibil de aplicat așa cum a fost prezentat. De altfel, era știut că pe data de 28 februarie, noi, PNL, ieșim cu programul de guvernare al României. Principala greșeală pe care a făcut-o PSD este că s-a grăbit și a prezentat un proiect fără viziune, nu a spus clar ce-și propune. Unde vrea să ajungă România? Să vă spun cum au obținut ei acest program. Au chemat niște specialiști în fiscalitate ai PNL, domnul ministru de Finanțe le-a adunat pe toate, fără să le studieze și le-a pus într-un document”, a declarat Andreea Paul pentru Q Magazine.

Deputatul PNL reproșează proiectului prezentat de Guvern intenția acestuia de creștere a fiscalității pentru PFA și persoane plătite din drepturi de autor, impozitarea progresivă a microîntreprinderilor,  taxa impusă acestora pe trimestru, dar și golul bugetar creat de reducerea TVA, a accizelor și renunțarea la taxa pe stâlp.

„PSD nu a renunțat la practica din 2009, că și atunci  a venit cu impozitul forfetar pentru IMM și îl readuce în discuție cu o altă formă, cu 1.503 lei pe trimestru. Per total, relaxarea fiscală generează 1,6% din PIB deficit suplimentar. Cu ce alte venituri le compensăm ca să nu depășim gradul de 3% din PIB deficit, regula de aur a UE? Ce cheltuieli publice are în vedere Guvernul să taie și de unde, pentru a acoperi deficitul? Ce spun ei despre reforma fiscală a instituțiilor din România? Poți să ai cea mai bună reformă, dacă instituțiile își bat joc. Adică informatizarea ANAF, birouri unice pentru plata taxelor. Pierdem, în medie, opt zile pe an ca să ne plătim dările la stat”, a adăugat Paul.

Diferența dintre 19 și 20%

PNL susține reducerea TVA de la 24% la 19% din 2016, față de programul Guvernului care vrea să scadă această taxă la 20% în acest an. Își asumă și introducerea cotei unice de 16% în 2005 de către Guvernul Tăriceanu, moment care a dus la o creștere economică la care aspiră și Opoziția și Puterea în prezent, de 8% în 2006.

„Introducerea cotei unice a avut o influenţă covârşitoare asupra mersului economiei. Eram pe un făgaş bun, este adevărat. Este din nou momentul să luăm măsuri «dure». Este nevoie de această terapie de şoc. Este o măsură (anunţul guvernului de reducere a taxelor – n. r.)  la fel de curajoasă ca cea pe care am luat-o eu în urmă cu zece ani”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit ZF.

„Informatizarea ANAF este esențială, nu vedem mai nimic făcându-se partea asta. Nu vor să facă asta, dintr-un motiv simplu. Când se transparentizează totul și se eficientizează totul, de unde se mai fură? Cum se finanțează campanii, partide, poșete etc.? Ca să se schimbe ceva, trebuie voință politică”, a adăugat și consultantul în fiscalitate Gabriel Biriș.

Taxe spontane. Dar politica monetară?

Analistul economic Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD – Groupe Societe Generale (BRD), subliniază importanța relaxării fiscale propusă de Guvern, lucru care va stimula creșterea economică. El spune că, totuși, proiecțiile Guvernului sunt optimiste în privința încasărilor din taxe și impozite. Riscul creșterii deficitului bugetar este urmărit de piețele financiare dacă nu este impus de Fondul Monetar Internațional (FMI).

„Ar putea să apeleze, ca în alte dăți, la măsuri ad-hoc de tăiere a unor cheltuieli, de exemplu de la investiții sau la unele creșteri de impozite și taxe, așa cum Guvernul a făcut anul trecut. Dacă se trezește că nu face față acestor scăderi de impozite și taxe pe care le propune, poate să ajungă la situația de introducere de taxe suplimentare,  precum a fost taxa pe stâlp, spontană și negândită. PSD a reușit să vină înainte cu niște propuneri care se suprapun peste ceea ce dorește să promoveze PNL. Într-un fel este bine, pentru că avem o unitate de vederi în privința măsurilor de fiscalitate. Fiecare are dreptate, problema este ce se întâmplă în practică. Nu sun rezultate care să fie obținute peste noapte”, a declarat Dochia pentru Q Magazine. El susține că o poziție prudentă, niște reduceri mai puțin bruște ar prezenta riscuri reduse.

Analistul economic Florin Cîțu este de părere că niciuna din tabere nu are dreptate. El susține necesitatea relaxării fiscale rapide, însă spune că efectul pe care-l vom vedea în economie depinde de altcineva.

„Impactul politicii fiscale în economie, multiplicatorul fiscal, este determinat, în primul rând și în cea mai mare parte, de deciziile de politică monetară. În cele mai multe cazuri, multiplicatorul fiscal este zero. De exemplu, dacă politica fiscală se relaxează, scad taxele și/ sau cresc cheltuielile publice, efectul acestor decizii depinde de cum interpretează banca centrală independentă efectul pentru inflația pe termen mediu și lung. Dacă această relaxare crește inflația, prin diferite canale, pe termen mediu și lung, atunci banca centrală independentă reacționează printr-o politică monetară restrictivă, anulând efectele relaxării fiscale”, a explicat Florin Cîțu.