Într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei Europene, se atrage atenţia României că Bruxelles-ul este îngrijorat în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie.

Ce spune Iohannis despre independenţa justiţiei 

„Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declaraţia comună.

„O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibileˮ, se atrage atenţia în declaraţie.

„În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017ˮ, continuă declaraţia.

Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, „potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finaleˮ.

„Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupăriˮ, avertizează Juncker şi Timmermans.

„Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest procesˮ, se adaugă în declaraţie.

„Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţieiˮ, se mai subliniază în finalul declaraţiei.

Raportul Sistemul de justiţie din România – corupt, politizat, reformat

În urmă cu câteva zile, portalul de ştiri EU Today a publicat publicat un raport privind sistemul justiției din România care analizează motivele pentru care reformele judiciare și penale, care au fost solicitate României înainte de aderarea la UE, nu au fost incă îndeplinite.

Raportul, intitulat Sistemul de justiție din România – corupt, politizat, reformat, este realizat de Gary Cartwright, editorul EU Today.

Raportul prezintă patru studii de caz pentru a ilustra natura politizată a sistemului de justiției din România. Cele patru cazuri, care au făcut vâlvă la vremea lor în media românească, au ajuns să fie cunoscute acum și la Bruxelles: Alina Bica, Ioan Nicolae, Puiu Popoviciu, Dan Voiculescu.

De asemenea, raportul consideră că închisoarea și arestul preventiv sunt inumane și degradante.

În raport se arată că suspecții arestați preventiv sunt plimbați prin fața jurnaliștilor și a camerelor de filmat. Raportul precizează că aceste scene aparțin mai degrabă perioadei sovietice.

Concluzia raportului este, printre altele, că România nu a reușit să demonstreze că există o separare a puterilor între executiv, agențiile de aplicare a legii și sistemul judiciar.