Comisia Juridică, zid în jurul lui Titus Corlățean

Comisia juridică a Senatului a respins, marți, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean în dosarul privind votul din diaspora de la prezidențiale.

Au fost 5 voturi împotriva cererii și 3 pentru.

Raportul Comisiei juridice urmează să meargă în plenul Senatului, care dă votul decisiv.

DNA a cerut în 16 mai aviz de la Senat pentru începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, în dosarul votului din diaspora de la alegerile prezidențiale, în care fostul ministru de Externe este acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Procurorii acuză faptul că în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.

“Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv. Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.

Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane, organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României”, se arăta într-un comunicat transmis atunci de DNA.