Nicușor Dan. Portret politic după alegeri

Dacă PNL s-ar fi reformat, Nicușor Dan nu ar fi avut nicio șansă

Nicușor Dan a ajuns pe buzele tuturor după alegerile locale din iunie. „Marea surpriză” a început să fie urmărită cu atenție în perspectiva alegerilor parlamentare și chiar a viitoarei guvernări. Unii au extins asupra lui mitul Salvatorului (recunoaștem că, din perspectiva comunicării politice, și-a ales inteligent denumirea pentru mișcarea pe care o conduce), alții sunt nerăbdători ca acesta să intre în politica mare, alții îl visează premier, iar alții, care l-au votat, sunt dezamăgiți deja.

Dar Nicușor Dan nu a fost la fel de cunoscut înainte de campania electorală și nici chiar în timpul acesteia. Binecunoscut în lumea ONG-urilor datorită activității civice de salvare a unor obiective de patrimoniu, un cvasi-cunoscut pentru bucureștenii preocupați de probleme urbanistice și un total necunoscut pentru publicul larg din Capitală și mai ales din țară, liderul USB a reușit performanța surprinzătoare de a se impune pe poziția secundă. Există o sumă de factori care explică logic, matematic și electoral, acestă ascensiune. Nu o să îi enumerăm aici pe toți. Dar o să ne rezumăm la unul – principal. Nicușor Dan a ajuns puternic pentru că ceilalți competitori de dreapta au fost slabi. Dacă PNL ar fi fost un partid puternic, reformat, curățat, Nicușor Dan nu ar fi avut nicio șansă astăzi. Cât despre ceilalți – ALDE, PMP, M10, PRU etc.-toți au făcut direct sau indirect jocul PSD. Atunci când luptă 10 slabi, dezbinați, pricăjiți, ciondăniți și ciobiți, împotriva unui monolit, rezultatul este din start anticipat.

USB ar fi câștigat primăria Capitalei cu Clotilde Armand

Problema de fond este însă alta. Și-a dorit Nicușor Dan cu adevărat să ajungă primarul general al Capitalei? Vom face o demonstrație pentru ecuația cu variabila NU. Nu, nu și-a dorit. A intrat în cursa electorală cu 20% și a terminat-o cu 30% (o ascensiune de numai 10%, spre deosebire de „colega” Clotilde Armand care a făcut un sprint de la 0 la 30%). În campania electorală a avut un discurs anti-sistem, anti-partide, anti-establishment: „schimbăm primăria”, „schimbăm administrația”, „salvează Bucureștiul de politicieni”, „decât blaturi între aceleași partide, mai bine oameni noi” etc. dar nu a fost credibil. Mesajul a avut forță, dar candidatul nu. Este adevărat că în planul comunicării contează nu doar verbul, dar și prezența, spiritul, charisma, atitudinea, forța. Aici Nicușor Dan a fost întruchiparea clasicului matematician introvert, mai bun la cifre decât la vorbe, mai interesant cu plete, decât tuns, la costum.

Mult mai bătăioasă a fost Clotilde la sectorul 1, mai credibilă în rolul de personaj salvator, competent, care știe și vrea să se implice în problemele comunității. Dacă ar fi făcut swap-ul, USB ar fi câștigat probabil Primăria Capitalei. Am fi intrat într-o altă logică electorală, bazată pe elementul de noutate. Observăm că acum, după alegeri, Clotilde a devenit principalul vector de imagine și comunicator al USB. Ea vorbește despre ce își propune USB pentru toamnă, ea ne anunță că se vede în postura de lider de partid, că își dorește să ajungă ministru, că USB poate și trebuie să impună modelul de la București în toată țara.

Clotilde a devenit principalul vector de imagine și comunicator al USB.

Program fără viziune

Mai mult, Nicușor Dan nu a avut un program clar, care să îi susțină mesajele. Programul său politic a fost unul destul de slab: administrație transparentă și eficientă (cine o să zică administrație închisă, cu spatele la cetățean?), șoseaua de centură în parteneriat cu CNADNR, parcări gratuite la intrările în oraș, sistem inteligent de management al traficului (pe care l-a „implementat” deja Oprescu), funcționarea RATB pe principii de management (?), rețea de piste de biciclete (ultimii 3 primari s-au lăudat cu implementarea proiectului), aplicaţii on-line care să permită urmărirea în timp real a transportului public (propunere bună într-un oraș european unde a fost deja soluționată problema traficului). În mod real, programul său politic nu a transmis nicio viziune pentru soluționarea problemelor reale din București. A fost mai curând o peticeală de idei suprapuse peste niște observații care au fost demult vehiculate în spațiul public. Cât despre Dâmbovița Valley, cu firme de tehnologie, IT, industrii creative sau programul „Made în Bucharest” care-și propune să construiască sectorul manufacturier și înființarea de centre culturale și baze sportive ca orașul să se dezvolte – acestea fac parte mai curând din categoria promisiunilor apocrife, decât dintr-un program propriu fezabil de dezvoltare a Bucureștiului.

În politica mare, lipsa ideologiei  înseamnă eșec

USB are la bază platforma civică ASB (Asociația Salvați Bucureștiul), fondată în 2008, de protejare a patrimoniului construit, cu care a câștigat peste 90 de procese împotriva autorităților publice. Partidul USB a fost înființat la sfârșitul anului 2015, cu scopul de a schimba modul în care se face administrație publică în București. Imediat după alegerile locale, Nicușor Dan a venit cu un nou proiect – Uniunea Salvați România. Dar USR nu știe dacă este de stânga sau de dreapta, dacă luptă pentru mediul de afaceri sau pentru mame și bătrâni, dacă este interesat de reducerea taxelor sau dacă actualele contracte de muncă i se par echitabile. „Suntem o mișcare nouă. Să ne delimităm acum în dreapta sau stânga nu ar fi ceva just și corect… Noi suntem oameni care vrem o bună gestionare”, spune prim-mesagerul Clotilde în ultimul său interviu. Or, un partid trebuie să îmbrace totuși o haină ideologică pentru a nu sta în fața electoratului în goliciunea ideilor demagogice care nu duc spre nicio administrare sau guvernare. Nicușor Dan trebuia să știe acest fapt atunci când și-a înregistrat partidul USB pentru a candida în alegeri. Trebuia să știe că un partid înseamnă ideologie, program, structură, politici și are obiectivul suprem să ajungă la guvernare. Adevărul este că a știut din start toate datele problemei. Dar a lăsat-o nerezolvată pentru mai târziu.

USR nu știe dacă este de stânga sau de dreapta, dacă luptă pentru mediul de afaceri sau pentru mame și bătrâni, dacă este interesat de reducerea taxelor sau dacă actualele contracte de muncă i se par echitabile.

S-a vrut primar, dar nu știe să negocieze

Primarul general al Capitalei este, în primul rând, un negociator. Fără majoritate în CGMB (USB va avea 15 mandate din 55 în Consiliul General al capitalei), Primarul general trebuie să știe să propună, să bată palma, să amâne, să negocieze proiectele prioritare, pe termen mediu sau lung pentru București. Este vorba despre un alt gen de competențe, un alt fel de management, diferit de managementul proiectelor într-un ONG. Nicușor Dan însă, nu a dat dovadă de mari abilități de negociator în campania electorală, ba, dimpotrivă, a fost categoric. A refuzat inițial orice dialog cu Cătălin Predoiu, s-a retras în turnul său de fildeș, după care a ieșit la atac singur împotriva tuturor și a fost răpus ca un brav cavaler pe câmpul de luptă. Strategia sa a dat greș, pentru că cel mai periculos challenger politic în alegerile locale din acest an a fost învins de activul de partid al adversarilor. Este greu de crezut că Nicușor Dan nu a știut sau nu a intuit măcar acest fapt.  L-a știut, dar l-a ignorat cu bună știință.

Prietenii știu de ce

Pe 1 iunie, Nicușor Dan a anunțat printr-un comunicat de presă că a strâns 204.000 de lei de la micii donatori care numără 664 de persoane.

În perioada 6-18 mai, au fost strânşi din donaţii 241.324 de lei, iar cheltuielile s-au ridicat la 221.150 de lei, declara candidatul USB într-un alt comunicat.

Printre marii donatori, cu sume de peste 10.000 de lei, se numără 7 mari antreprenori români: George Iacobescu, unul dintre cei mai apreciaţi dezvoltatori imobiliari din lume;  Alexandru Lăpușan, CEO şi fondatorul Zitec; Horia Manda, managing director al Axxess Capital; Camil Perian, director general al companiei Skin Media, lider în piața de distribuţie IT & CE; Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Raţiu şi preşedinte al Fundaţiei Raţiu; Iulian Stanciu, CEO al celui mai mare retailer regional, eMAG, şi Florin Talpeș, creatorul Bitdefender. Cu doi dintre donatori, Horia Manda şi Florin Talpeş, amândoi matematicieni, Nicuşor Dan are o relaţie de colaborare mai veche, spune candidatul în același comunicat.

Nicușor Dan a fost obișnuit mereu cu finanțări generoase pentru proiecte de „modernizare” a societății românești, deși nu a fost niciodată transparent cu privire la sursa acestor finanțări. Conform site-ului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Asociația Salvați Bucureștiul a obținut două finanțări în valoare de peste 120.000 de euro în ultimii ani. În primul caz, într-un program ce oferea „instrumente pentru accesul la justiție al ONG-urilor”, ASB a încasat 60.646 de euro, iar într-un alt program de „participare publică și acțiune juridică pentru decizii de mediu mai bune în București”, ASB și-a rotunjit veniturile cu 61.576 de euro.

Nicușor Dan a fost obișnuit mereu cu finanțări generoase pentru proiecte de „modernizare” a societății românești, deși nu a fost niciodată transparent cu privire la sursa acestor finanțări.

Pe lângă aceste finanțări, care îi garantează lui Nicușor Dan un adaos important la veniturile lunare personale, acesta mai încasează anual, conform declarației de interese, 42.000 de lei (29.000 de la Institutul de Matematică al Academiei Române, în baza unui contract de muncă permanent care are ca obiect activitatea de cercetare şi 13.000 de lei de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în baza unui contract de muncă-manager de proiect). Adică vreo 3.500 de lei pe lună la care se adaugă circa 10.000 de lei din sponsorizări/finanțări de proiecte pentru ASB. Practic, veniturile sale lunare astăzi nu sunt foarte diferite de cele pe care le oferă funcția de primar general – puțin peste 8000 lei/ lună. Însă responsabilitatea Primăriei Generale, vizibilitatea funcției, exigențele pe care trebuie să le îndeplinească, așteptările poate nerealiste ale bucureștenilor care l-au votat (sau l-ar fi votat) reprezintă tot atâtea motive pentru ca Nicușor Dan să nu își dorească de fapt victoria, ci confortabilul loc secund din care poate continua opoziția pe temele care îl avantajează.

Responsabilități multiple, stil de lucru boem

Nicușor Dan nu este un lup politic. Nu are anduranța necesară de a face față unor bătălii solicitante, de durată, așa cum presupune lupta zilnică 24/24 la Primăria Capitalei. În ultimele zile de campanie, candidatul USB a fost la pământ, epuizat fizic, stors intelectual, obosit de nesomn și cu gândul să se termine cât mai curând. Ultima săptămână de campanie a arătat că nu mai face față nici ritmului de campanie și nici obligațiilor de candidat. Oboseala l-a făcut irascibil în ultima dezbatere electorală cu Cătălin Predoiu, Robert Turcescu și Bogdan Diaconu. În acea emisiune a fost incapabil de a sintetiza și de a lovi la țintă. Nicușor Dan este interlocutorul perfect pentru un moderator temperat. Nu strălucește și nici nu convinge într-o confruntare directă cu ceilalți.

Imediat după alegeri, a refuzat și postul de viceprimar pus pe tavă de PSD. „Ne dorim o implicare activă în problemele comunității” a fost unul din mesajele-cheie de campanie. Când a venit momentul să demonstreze că știe, vrea și poate, a bătut în retragere. Nu joacă pe zgură. Îi place mai mult pe iarbă. E și asta o strategie de luptă, să îți alegi terenul care te avantajează. Dar până la toamnă trebuie să își consolideze partidul, are nevoie de oameni, mulți oameni (nici la locale nu a putut să acopere necesarul de candidați), de structură, de platformă, de idei, de energie… Bucureștiul a fost un test care a demonstrat cât poate duce.

Mai mult, la aproape două săptămâni după alegeri, USB nu și-a asumat niciun proiect important pentru București. Rămâne la angajamentul de a fi watchdog-ul activității CGMB și de a-i acționa în instanță pe toți care încalcă legea.

În concluzie

Nicușor Dan a luptat din start pentru locul doi. A făcut tot posibilul să rămână aici, să nu meargă mai departe. Nici financiar și nici politic, funcția de primar general al capitalei nu îl „avantajează”. Mult mai facil, mai vizibil și fără riscuri este să salveze bucureștenii sau românii, în general, la televizor. Campania electorală nu a făcut decât să îi potențeze business-ul de activism civic, să îl credibilizeze în vederea obținerii de noi finanțări. Urmează să vedem dacă USB se transformă într-o forță – USR – credibilă și ofertantă pentru toamnă sau va plonja în letargia caniculară estivală.

Vom ține cont și de faptul că după „Colectiv”, Nicușor Dan a mers la Cotroceni ca reprezentant al societății civile, fără să fie însă creditat drept lider al acesteia. „Variabila” Nicușor Dan nu a dus la rezultatul scontat, dar există probabilitatea minimă ca acesta să fie inclus într-o ecuație amplă cu mai multe necunoscute. Să vedem câtă tenacitate va avea Nicușor Dan să facă demonstrația și să soluționeze corect acest calcul.

Campania electorală nu a făcut decât să îi potențeze business-ul de activism civic, să îl credibilizeze în vederea obținerii de noi finanțări.