Cu alegerile la psiholog

Care este proporția dintre rațional și irațional? Ce a mobilizat, de fapt, masele? Farmecul, persuasiunea și abilitatea de a produce iluzii, crearea sentimentului de securitate, confuzia dintre dorință și realitate, dovezile palpabile. Sunt câteva elemente de seducție, întâlnite în orice campanie electorală. La ce am asistat, de fapt, dincolo de convingeri politice?

S-a vorbit despre campionul like-urilor pe Facebook – peste un milion, despre un personaj real, necosmetizat, care i-ar datora câștigul lui Vlad Tăușance, cel care a creat comunicarea online pentru candidatul câștigător, Klaus Iohannis.

„Dacă este să ne luăm după rețete, Klaus Iohannis este un produs politic greu de promovat online. Nu face poze cu pisici (deși are peste cinci azilante la curte), refuză să-și folosească familia în campanie (deși are o soție minunată și elegantă), nu vrea să intre în detalii despre viața personală (deși este pasionat de ciclism și de trandafiri), nu este spumos (deși are un sarcasm sibian de clasă), nu se lasă umanizat (deși este mai mult om decât om politic). Știi ce? Toate rețetele astea sunt niște tâmpenii. Tot ce am făcut a fost să fim coerenți în comunicare cu adevărata lui personalitate. Omul este un BMW într-o piață de mașini coreene second-hand. Este griul-argintiu plictisitor? Sunt moderația sau consecvența defecte? Este seriozitatea un handicap? E atât de plictisitoare decența?”, a declarat Vlad Tăușance într-un interviu pentru blogul andreeavasile.ro.

Puterea stereotipului

Psihologul Mircea Toma, președintele Active Watch, este de părere că rezultatul alegerilor nu a fost influențat, în principal, de canalul de comunicare, adică Facebook, popularitatea rețelei de socializare fiind o condiție necesară, dar nu și suficientă. Principii de bază ale comunicării nu au fost respectate. Printre altele, se spune că un ritm verbal rar face ca auditoriul să-și piardă atenția.

„Reguli privind stilul comunicării nu au fost respectate: intensitatea vocii, ritm, fluență. Aici, Iohannis este departe de a fi sclipitor, dimpotrivă. Totuși, acestea sunt aspecte formale, ele nu împiedică transmiterea mesajelor, nu o facilitează, dar nu se substituie mesajului. În privința unor lucruri de conținut, Iohannis a folosit în comunicare niște mesaje simple, cu conținut banal. Totuși, sunt conținuturi care privesc interesul public. Aici nu a greșit, dar nici nu a sclipit. Este în zona truismelor, a spus lucruri pe care ne așteptam să le spună”, a relatat Toma pentru Q Magazine.

El a explicat și influențele unor elemente iraționale, dar extrem de puternice, precum stereotipurile culturale legate de identitatea etnică. „Vorbim despre un stereotip cultural care este bine înrădăcinat în Transilvania. Germanul a lăsat urma unei identități care îl definește ca fiind corect, punctual, disciplinat. Stereotipul cultural l-a ajutat pe Iohannis să câștige imagine. În prima lui candidatură la Primăria Sibiului, el era cvasinecunoscut. Șansele lui de a fi ales de etnicii germani sau de persoanele care-l cunoșteau erau mici. Dar când pe listă au văzut un nume de german, prin contrast cu românul, au bifat germanul, pentru că se spune că el este corect. La prima lui candidatură, a câștigat stereotipul, nu Iohannis”, ne-a mai spus Mircea Toma. Un element palpabil în persuasiunea din cadrul prezidențialelor a fost Sibiul. Astfel, spune Toma, stereotipul a fost întărit de o dovadă.

Elementele emoție, vulnerabilitate, afect nu sunt de neglijat când vine vorba de persuadarea electoratului. A existat un nucleu dur de susținători pentru ambii candidați. Alegătorii și-au proiectat dorințe personale pe imaginea unuia dintre ei.

„Atât pentru Klaus Iohannis, cât și pentru Victor Ponta, au existat persoane dependente puternic emoțional. Au văzut în ei binele absolut, a existat un atașament emoțional legat de identitatea candidatului. Au contat mai degrabă pe stări personale ale alegătorului decât pe calități ale candidatului. Și dacă pui un bocanc să candideze, te poți atașa intens emoțional de el, dacă ești într-o stare de suflet specială și simți nevoia să investești și să crezi că cineva va câștiga, pentru că numai așa visele tale au șanse să se materializeze”, a mai spus Toma.

„ Și dacă pui un bocanc să candideze, te poți atașa de el emoțional.” Mircea Toma

Logica votului negativ

Dacă am vorbit până acum de erori stilistice în comunicare, de elemente ilogice precum stereotipul, de elemente emoționale, ei bine, un alt element puternic emoțional, dar logic, a determinat câștigarea alegerilor. „Votul negativ nu este un vot ilogic. El vine din partea unui public care a constatat că nu are motive de încredere într-o persoană care a mințit. S-a votat la nervi. Este o situație comparabilă cu ce a pățit Băsescu atunci când a vrut să-l dea afară pe Arafat, ceea ce a avut un efect declanșator pentru furia celor care au ieșit atunci în stradă, ceea ce l-a costat un guvern”, a precizat Toma.

Pe un fond încărcat emoțional și tensionat, s-au derulat evenimente majore care au mobilizat electoratul neînregimentat politic, ne-a explicat și psihologul Ionuț Ghiugan.

„Campania electorală a candidatului Victor Ponta a fost o campanie bazată pe emoții negative și manipulare – inducerea fricii și atacarea adversarului inclusiv în sfera vieții personale (omul lui Băsescu care taie pensii și salarii, străinul care vine să ne ia țara, omul incomplet care nu poate avea copii etc.), a reactivat în imaginea mentalului colectiv fantomele trecutului totalitar. Candidatul Klaus Iohannis a adoptat o strategie diferită. Lipsa de experiență politică, stilul greoi de comunicare au construit imaginea unui om obișnuit care nu este pervertit la politicianismul de Dâmbovița. Această imagine a avut rolul de a contrasta și a scoate în evidență stilul agresiv, dezinteresat și autosuficient al candidatului Victor Ponta”, a explicat Ghiugan pentru Q Magazine.

În același timp, spune psihologul, organizarea defectuoasă a alegerilor din diaspora a transmis un semnal puternic în țară și a mobilizat electoratul pentru Klaus Iohannis. Un rol major l-a avut mediul online, care a transmis imagini ale cozilor imense de la ambasade, precum și reacțiile emoționale ale oamenilor care au așteptat multe ore pentru a vota.

„Publicul nu mai înghite discursul populist”. Ionuț Ghiugan

Lecția alegerilor din noiembrie 2014

„Lecția alegerilor din noiembrie 2014 ar trebui învățată de politicianul român. Construirea unei campanii electorale bazate pe manipulare și frică nu poate influența semnificativ decât categoria oamenilor vulnerabili – oameni lipsiți de informație, pensionarii, oamenii săraci sau dependenți de ajutorul primit din partea statului, în timp ce alte categorii sociale importante se vor simți amenințate și în nesiguranță și se vor mobiliza semnificativ pentru a schimba această stare de fapt”, a mai precizat Ghiugan.

„Publicul nu mai înghite discursul populist. Ponta a scos pe tarabă cadouri pentru pensionari, universități, Armată, Biserică, a mers la românii din Cernăuți, toate valorile care sunt în topul amorului românesc și al încrederii românilor au fost abordate. Armata și Biserica sunt pe primele locuri la încredere. Iohannis a zis pe gură niște lucruri populiste și a făcut apel la puținul lucru pe care l-a realizat, Sibiul, spre deosebire de avalanșa de promisiuni și butonări pe sensibilitățile populare pe care le-a utilizat Ponta, cu efect enorm”, a conchis Mircea Toma.