Deşertificarea României

Țara noastră şi întreaga Europă se confruntă vara aceasta cu fenomene meteo extreme. Temperaturi care depășesc 35 de grade la umbră și 50 de grade la nivelul solului. Furtuni violente și inundaţii. Apele de suprafaţă înregistrează scăderi semnificative de debit, iar apele subterane, scăderi de nivel. Acestea sunt doar câteva dintre consecinţele pe termen lung ale încălzirii globale.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

Schimbările climatice au ca rezultat principal deşertificarea, manifestată cu precădere în zonele de câmpie dar şi în cele de podiş. În România, acest fenomen s-a manifestat in special în ultimii 15 ani, astfel încât aproape 70% din suprafaţa ţării se află în acest proces rapid de deşertificare. Cele mai afectate zone sunt Dobrogea, Lunca Dunării, Podişul Moldovei, partea de vest şi sud – vest a României, producand si o extindere a suprafeţelor solurilor nisipoase. Putem vorbi despre deşertificare întrucât se constată schimbări majore ale învelişului de sol şi ale vegetaţiei.

Întrebările frecvente care se pun în această perioadă sunt legate de seceta meteorologică, cea hidrologică şi pedologică (n.r. a solului), întrucât efectele acestora au un impact negativ major asupra vieţii.

Seceta meteorologică se instalează în perioadele prelungite de vreme uscată. În România, patru din ultimii cinci ani au fost secetoși, drept urmare trei sferturi din ţară se confruntă în prezent cu secetă severă. Temperatura medie a lunii iunie din acest an a fost de 22 de grade, iar precipitaţiile medii s-au situat sub 50 mm, conform datelor ANM-Bucureşti.

Seceta hidrologică apare atunci când scad rezervele de apă de suprafaţă şi subterane, de obicei după multe luni de secetă meteorologică. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, în iulie 2022, regimul hidrologic înregistrează valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, ceea ce menţine tendinţa de scădere a nivelurilor freatice cu 57%.

Apa înseamnă fertilitate

Seceta pedologică se manifestă atunci când umiditatea din sol ajunge la coeficientul de ofilire. Acest prag critic afectează fertilitatea și productivitatea terenurilor agricole, cu pierderi semnificative de producţie sau compromiterea totală a culturilor.

Zona agricolă a localităţii Mărăcineni, din Câmpia Buzăului, se confruntă cu secetă pedologică extremă. Rezerva de apă din sol a scăzut constant în ultimii doi ani, iar umiditatea din sol a înregistrat valori sub 10%.

Vara anului 2021 a fost secetoasă, iarna 2021-2022 a fost caldă şi cu precipitaţii puţine (fără strat de zăpadă care să acopere suprafaţa solului).

Anul acesta regimul pluviometric a fost deficitar. Precipitaţiile au avut un caracter torenţial, de scurtă durată şi insuficient pentru refacerea rezervei de apă din sol. Ca urmare, culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt compromise.

O componentă importantă a ecosistemului terestru este solul, cu numeroasele sale funcţii indispensabile vieţii. La formarea şi evoluţia sa contribuie un complex de factori naturali cum sunt clima, vegetaţia, fauna, substratul mineral, apa freatică şi de suprafaţă (stagnantă). Orice modificare survenită la unul dintre acești factori cu acţiune conjugată produce degradarea ireversibilă a învelişului de sol. Dacă lipseşte apa, solul se degradează fizic şi chimic şi nu mai poate asigura condiţiile de viaţă pentru organisme. Există o legătură strânsă între conţinutul de carbon, azot, fosfor și potasiu din sol și umiditatea acestuia.

Proprietatea fundamentală a solului este fertilitatea, prin care se asigură apa, aerul şi substanţele nutritive necesare dezvoltării vegetaţiei. Nivelul de fertilitate depinde de cantitatea de apă înmagazinată în sol, de temperatura şi calitatea aerului care îl străbate, precum şi de cantitatea de materie organică acumulată în partea sa superioară. La momentul actual, cantitatea de apă, de aer şi de materie organică din sol sunt factori deficitari de fertilitate, determinaţi de condiţiile climatice.

Determinările efectuate şi la solurile din zona de nord a Bucureştiului cu vegetaţia naturală forestieră, pun în evidenţă influenţa secetei pedologice asupra unor însuşiri ale solului. Umiditatea pe adâncimea 0-60 cm, a fost de 14% în anul 2021 şi de 10% în iunie 2022, cu o scădere de 4%. În ambele cazuri umiditatea se apropie de coeficientul de ofilire. Rezerva de apă din sol, în aceste condiţii climatice, a fost de 1092 t/ha în 2021 şi de 780 t/ha în iunie 2022, cu o pierdere de 318 t/ha.

Constatările efectuate şi la solurile din zona de nord a Bucureştiului cu vegetaţia naturală forestieră pun în evidenţă influenţa secetei pedologice asupra unor însuşiri ale solului.

Scăderea umidităţii solului inhibă dezvoltarea organismelor. În zona studiată există arbori uscaţi. Din cauza umidităţii scăzute, solul este foarte uscat, foarte afânat, deschis la culoare, prezintă crăpături mijlocii şi mari, este foarte slab structurat în primii 40 de cm, materialul este necoeziv şi neplastic. După cei 40 de cm se constată o structurare moderată, solul este moderat compact şi dur la umiditatea de recoltare; în aceste condiţii, și activitatea faunei din sol este redusă. În condiţii normale de umiditate a solului, activitatea organismelor este intensă și contribuie la acumularea de materie organică.

Există o legătură strânsă între clima extremă cu care ne confruntăm, degradarea solului şi criza economică. Adaptarea la schimbările climatice depinde de noi, de înţelegerea riscurilor perioadei pe care o traversăm şi implicarea noastră în gestionarea raţională a resurselor de apă pentru limitarea efectelor deşertificării.