După 15 ani de luptă sub Traian Băsescu și Klaus Iohannis, România e și mai coruptă. Risc de securitate

În Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024, avizată de CSAT, corupția nu mai este doar vulnerabilitate cum a fost până acum, ci a devenit chiar risc de securitate. Precizarea a fost făcută de consilierul prezidențial Ion Oprișor.

Faptul este cu atât mai surprinzător cu cât în ultimii 15 ani, sub mandatele prezidențiale ale lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, lupta anticorupție a fost politica principală a țării, devenind chiar și politică externă, în mod cu totul unic.

De ce a eșuat lupta anticorupție? Câteva răspunsuri aici.

Parteneriatele strategice și relațiile diplomatice ale României au avut la bază „lupta anticorupție”. Controlul pe care l-am acceptat asupra României din partea instituțiilor europene și chiar internaționale pornea de la premiza ca România să își reducă fenomenul corupției.

Procurorii, serviciile de informații, judecătorii și ofițerii de Poliție și-au dat mâna, într-un efort conjugat, parafat prin Protocoale de colaborare, arestând și condamnând în masă de la prim-miniștrii la oameni simpli. Am avut, oficial, 45.000 de mandate de ascultare pe an, mai multe decât în Statele Unite ale Americii-țară cu 280 de milioane de locuitori, s-au cheltuit sume exorbitante pentru dotarea instituțiilor de forță și s-au redus la tăcere toate vocile care atrăgeau atenția că nu putem face din corupție un brand de țară pentru că ne va afecta nu doar ca imagine, ca psihic național, ci și ca economie.

Câte mii de magistrați au avut dosar penal la DNA? Citește aici.

Românii s-au unit în lanțul anti-corupției și au făcut din figurile luptei împotriva acestui flagel eroii de azi precum Brătianu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu erau cândva când negociau Unirea sau demnitatea națională cu Marile Puteri.

Și totuși…cum de a devenit corupția o problemă și mai gravă decât era acum 15 ani? Iată întrebare pe care merită să o punem celor care au elaborat Strategia Națională de Apărare. Q Magazine a pus-o. Și așteptăm răspunsul. Până atunci, avem precizările consilierului prezidențial Ion Oprișor.

„Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum și pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei și pe consolidarea capacităţii administrative.

Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 şi 157).

În noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate.

Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm față de dreptate și de lege, valorile democrației și principiile statului de drept, precum și modernizarea statului și instituțiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetățenilor securitatea și prosperitatea la care sunt îndreptățiți.

De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile.

În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.

În prezent, este încă în vigoare Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, care își încheie valabilitatea în acest an. După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune.

În viziunea Președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției.

De altfel, chiar în cursul zilei de miercuri, 3 iunie a.c., Președintele României a avut o întâlnire cu premierul, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia s-a discutat aplicat despre repararea legislației juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuți”, a declarat astăzi Oprișor.

Suntem convinși însă că noile modificări pe care Guvernul Ludovic Orban dorește să le aducă legilor justiției vor fi despre drepturile omului.

„Patru ani de chin în libertate, au fost mai răi decât patru ani în penitenciar.” Ce judecător a spus asta. Citește aici.

Precizările consilierului Ion Oprișor au fost făcute după ce Dan Barna, liderul USR, a anunțat că formațiunea sa nu va vota în Parlament noua Strategie de Apărare care „nu mai are corupția și lupta împotriva ei” ca temă strategică și ca program de țară. Declarația lui Barna este lăudabilă și de apreciat, fiind el însuși cercetat într-un dosar de corupție.