Europa renunţă la ţintele obligatorii pentru energia regenerabilă

Astfel, săptămâna viitoare, Comisia Europeană va veni cu o sugestie de ţintă orientativă pentru producţia de energie din surse regenerabile: 27% la nivelul anului 2030, potrivit Financial Times.

Jurnaliştii britanici se aşteaptă ca măsura să nemulţumească profund organizaţiile de mediu, dar şi ţări precum Germania, care şi-a propus să se bazeze din ce în ce mai mult pe energia curată şi să renunţe la energia nucleară şi la cea poluantă.

Pe de altă parte, evitarea impunerii unei ţinte obligatorii vine ca urmare a preţurilor din ce în ce mai mari la energie pe care trebuie să le suporte consumatorii europeni, ca urmare a costurilor uriaşe de mediu.

De la obligaţie la sugestie

Pentru 2020, Comisia Europeană a impus atingerea unei cote obligatorii de 20% din consumul intern brut pentru sursele regenerabile de energie, creşterea eficienţei energetice cu 20% şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră tot cu 20%.

Astfel că schimbarea de atitudine a Comisiei Europene, de la obligaţie la sugestie, este văzută ca fiind extrem de importantă.

Aceasta mai ales în condiţiile în care Germania, principala putere economică europeană, militează pentru ţinte obligatorii, în timp ce Marea Britanie, care marşează puternic pe energia nucleară, este adepta ţintelor orientative.

UE pierde în faţa SUA

Discuţiile pe această temă la nivel european au fost influenţate de îngrijorările cu privire la suportabilitatea consumatorilor europeni de a plăti subvenţiile pentru energia regenerabilă în UE, care au generat costuri foarte mari pentru industrie şi au diminuat competitivitatea produselor europene, în special în relaţia cu cele americane.

Uniunea Europeană a pierdut teren din acest punct de vedere, în contextul în care boomul de gaze de şist din Statele Unite a dus la scăderea preţurilor la utilităţi peste Ocean ţi a determinat o adevărată renaştere industrială americană.

Preţul gazelor a scăzut cu 66% în SUA între 2005 şi 2012, în timp ce, de cealaltă parte a Oceanului, preţul gazelor pe pieţele europene a crescut cu 35% în acelaşi interval.