Jens Stoltenberg rămâne încă un an secretar general al NATO

Jens Stoltenberg a anunţat că va rămâne în funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice pentru încă un an.

• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar
• Zelenski, supărat: Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev
• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev, câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii

„Sunt onorat de decizia aliaţilor din NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024. Puntea transatlantică între Europa & America de Nord ne-a asigurat libertatea & securitatea pentru aproape 75 de ani şi într-o lume mai periculoasă, Alianţa noastră este mai importantă ca oricând”, a scris Stoltenberg pe Twitter.

Prelungirea mandatului secretarului general NATO nu este o surpriză. În absența consensului asupra unui viitor conducător, membrii Alianței Nord Atlantice au căzut de acord săptămâna trecută ca mandatul lui Stoltenberg să fie prelungit cu încă un an. În cadrul reuniunii ambasadorilor NATO ai celor 31 de state membre a fost validat acest acord.

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis lui Stoltenberg un mesaj de felicitare pe Twitter.

„Felicitări lui Jens Stoltenberg pentru prelungirea mandatului său de succes la cârma NATO. Aştept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru consolidarea în continuare a Alianţei şi pentru rezultatele Summitului de la Vilnius”, a scris Iohannis.

Numit la 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani, Stoltenberg (64 de ani) a efectuat deja două mandate şi în 2022 postul i-a fost prelungit cu un an, până la 30 septembrie 2023, în contextul lansării invaziei ruse în Ucraina.

Norvegianul este deja al doilea cel mai longeviv secretar general al NATO, după olandezul Joseph Luns care a condus Alianţa în perioada 1971 – 1984. Stoltenberg a obţinut recunoaşterea internaţională ca mediator între interesele uneori foarte diferite ale ţărilor membre.

Chestiunea aderării Ucrainei la NATO se va afla în centrul Summitului de la Vilnius. Deşi este exclusă o aderare atât timp cât ofensiva militară rusă continuă, Kievul doreşte garanţii pentru perioada post-conflict.

„Avem nevoie de un semnal foarte clar şi inteligibil la Summitul de la Vilnius, potrivit căruia Ucraina poate deveni membru deplin al NATO după război”, a declarat recent preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa, determinând Finlanda şi Suedia să dorească să se alăture umbrelei protectoare a Alianţei Nord-Atlantice. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac contra unui membru „va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor”.

După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda, ce are o frontieră terestră comună cu Rusia cu o lungime de 1.300 de kilometri, a devenit la începutul lunii aprilie a 31-a ţară membră a NATO.

În privinţa Suediei, procesul de ratificare a aderării acestei ţări la NATO este blocat în prezent de Turcia şi Ungaria.