Vestea bună mi-a venit de la Sorin Antohi, care se află la Gdansk, la cea de-a 18-a Conferință anuală a Societății de Studii Utopiene, la care liderul istoric al Solidarnosc și prim președinte ales al Poloniei după căderea comunismului este invitat special. A ținut un discurs plin de umor și a răspuns aidoma tirului de întrebări ale participanților. Așa a fost și în cele trei zile din august 2005, cînd l-am întîlnit la Congresul aniversar de 25 de ani al Solidarității. M-am bucurat foarte tare de veste, mai ales că îmi veniseră vești contradictorii despre sănătatea sa. În fapt, nu se plînge decît de un reumatism plicticos, ceea ce e aproape obligatoriu pentru un om care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții pe malurile Mării Baltice și toată viața într-o țară extrem de umedă. L-aș sfătui să coboare la Mediterana pentru această parte a vieții, dar nu cred să fie chip! Pe cît de pornit era pe „utopia comunistă”, pe atît este și pe puterea tot mai populistă și mai clericalizată din Polonia zilelor noastre. Ca de obicei, Doamna Danuta îi este alături. Cîteva poze de ieri, realizate de Mona Antohi, apoi și niște poze istorice…
Mai sus, pozele Monei Antohi de ieri, mai jos promisele poze istorice. Prima este prinsă la începuturile protestelor de la Șantierul naval din Gdansk…
O fotografie de la Congresul fondator al Solidarnosc, august 1980…
Walesa este președinte după alegerile din decembrie 1990! Iar Solidaritatea cîștigă zdrobitor alegerile parlamentare.
1989, cînd au început discuțiile de la masa rotundă dintre comuniști și Solidaritatea pentru împărțirea paritară a puterii și organizarea primelor alegeri libere în anul următor.
August 2005, Congresul aniversar de 25 de ani al Solidarnosc


