Lider PSD: Deciziile pronunțate de completurile de 5, din 2014 până acum, sunt ilegale

După ce Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători, Q Magazine a pus câteva întrebări unor personalități publice.

Citește și: Recomandarea lui Dănileț

1. CCR a stabilit că formarea completurilor de cinci judecători de la ICCJ a fost nu numai ilegală, ci și neconstituțională, întrucât nu s-a asigurat obiectivitatea totală a tuturor judecătorilor care le-au compus. În mod normal, deciziile CCR nu retroactivează. Considerați că este echitabil ca niște oameni să continue a executa pedepse pronunțate de instanțe nelegal alcătuite sau să poarte stigmatele condamnărilor dispuse de acestea, doar pentru că viciile care le afectau condamnările s-au descoperit cu intârziere?
2. În măsura în care procesele în care s-au pronunțat sentințe de către instanțe ilegal constituite sunt inechitabile, care sunt remediile judiciare la dispoziția victimelor acestor procese? Poate fi decizia CCR temei de revizuire?
3. În cazul în care procesele finalizate cu condamnări pronunțate de instanțe nelegal/ neconstituțional constituite ar fi rejudecate, există cumva riscul blocării instanțelor ca urmare a numărului mare de cazuri aduse înaintea lor în acest context? Puteți indica soluții de politică judiciară care să evite o asemenea situație?
4. Reluarea unor procese după atâția ani de la desfășurarea lor inițială, nu riscă a se lovi de situații care să împiedice o judecată credibilă și temeinică, precum deteriorarea probelor materiale, moartea unor martori etc? Ce se poate face în asemenea cazuri?

Citiți mai jos răspunsurile la întrebările Q Magazine.

Renate Weber

1. Este pentru prima dată când ne confruntăm cu o asemenea situație: o decizie care ne spune că la nivelul cel mai înalt al justiției din România, ÎCCJ, legea a fost interpretată și aplicată greșit. Problema e ca acest aspect, compunerea completurilor de 5 judecători, e o chestiune de nulitate absolută. Deci nu poate fi remediată altfel decât prin desființarea hotărârilor care au fost date în acestă compunere. Dar nu toți vor fi interesați să solicite acest lucru.
2. Cred că cei interesați vor invoca decizia CCR pentru a solicita revizuirea dosarelor lor. Dar nu e simplu, pentru că art 453 alin (1) litera f) prevede ca motiv de revizuire că «hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate».

Dar alin (4) al aceluiași articol menționează că în situația lit f) «constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice». Așadar, în fiecare caz în parte va trebui să existe o analiză și o decizie a instanței. Cum ziceam, e o situație nemaîntâlnită până acum. Cu siguranță, avocații vor studia profund situația creată și s-ar putea să vedem abordări diferite.

3. Cred că trebuie să așteptăm motivarea deciziei CCR, s-ar putea ca inclusiv în cuprinsul ei să descoperim soluții. Nu cred că există riscul blocării instanțelor, dar sigur activitatea unora se va complica foarte mult.

Nu știu care este numărul dosarelor soluționate astfel de ÎCCJ, dar probabil nu toți vor dori revizuirea deciziilor.

4. În mod normal, dosarele se arhivează, probele materiale se păstrează și în principiu nu ar trebui să existe vreun risc. Evident, pot exista și excepții, de aceea spun că fiecare caz în parte va trebui analizat, iar soluțiile vor putea diferi de la caz la caz.

În ciuda compunerii nelegale a completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ cu siguranță multe condamnări au fost temeinice pe fond.

Cătălin Rădulescu

1. 1. Acest lucru l-am pățit eu, în procesul pe care l-am avut în 2013. La ICCJ s-a făcut un complet fără să se respecte legea 303 din 2004 de care face vorbire acum CCR. Legea obliga ICCJ ca alegerea celor cinci judecători din complet să se facă prin tragere la sorți, aleatoriu.

   Nu s-a respectat niciodată această decizie. Prin urmare, toate deciziile Curții Supreme de Justiție din 2014 până acum sunt ilegale.

   Care era, de fapt, practica la ICCJ? Trăgeau patru judecători și președintele completului era ales cel care trebuia să facă ceea ce spunea SRI-ul sau procurorii DNA. Acestea sunt fapte, nu filme științifico-fantastice.

   2. Decizia Curții Constituționale sigur îi înspăimântă pe mulți judecători. Chiar dacă deciziile CCR nu se aplică retroactiv, pentru că nu s-a respectat această lege 303, este dreptul fiecărui cetățean care a fost judecat la ICCJ, la completul de 5 judecători, să vină cu o contestație în anulare. Decizia CCR este obligatorie și trebuie pusă în aplicare de îndată.
   3. Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție și conducătorii ei au ales să nu aplice legea este un abuz în serviciu și mă aștept să înceapă niște plângeri penale împotriva celor care au hotărât să nu țină cont de lege.

   Din 2014 și până acum trebuie verificate toate completurile care nu au respectat litera legii, iar toate procesele din această perioadă devin nule de drept.

   4. Sunt oameni care ispășesc pedepse, deși sunt nevinovați, sunt oameni care au murit în pușcărie nevinovați așa cum este judecătorul Stan Mustață, sunt oameni condamnați pe bază de bilețele, iar asta au spus-o judecătorii care au fost șantajați de procurori.

   Pentru toți trebuie să facem o echitate. Singura variantă pentru o reparație morală, civică și legală este reprezentată de amnistie și grațiere.

Florin Iordache

Niște oameni pot cere rejudecarea proceselor pe temeiul nelegalității compunerii completului de judecată. Chiar și ICCJ trebuie să fie conștientă că regulamentul pe care ei și l-au stabilit în colegiul de conducere trebuie să fie în concordanță cu legea.

Atâta vreme cât legea a spus că toți cei 5 judecători trebuie trași la sorți, iar dacă în urma tragerii unul este președinte sau șef de secție acela conduce completul, faptul că dumnealor au ignorat acest lucru este o palmă adusă la adresa Justiției din România. Principiul este acela de respectare a Constituției și de respectare a legii.

Călin Popescu Tăriceanu

Nu putem decât să luăm act de decizia CCR și să o respectăm.