O moarte care ne privește pe noi toți…

O postare de pe grupul de Facebook „Drepturile omului nu sunt un lux” ne-a atras în mod special atenția acum, când moartea judecătorului Stan Mustață a este analizată în toate emisiunile de televiziune, în articolele de presă și la colțul străzii între oamenii care acum află ororile care se petrec dincolo de gratii.

Citește și: Crimă judiciară calificată

Articolul, semnat de avocata Alina Cojocaru, aduce în fața cititorilor realitatea sordidă din penitenciare, locul unde umilința inutilă este la ea acasă.

„Ce se intampla insa dupa pronuntarea unei hotarari definitive …..cred, totusi, ca putina lume isi imagineaza cat de sordida poate fi realitatea unui penitenciar, cat de multa umilire inutila poate aduce un asfel de mediu unui om si cat de dificil este sa demonstrezi un abuz care se intampla intre niste pereti, cu nici un alt martor decat Dumnezeu.

Cei mai vehementi aparatori ai legalitatii si dreptatii care populeaza intens pietele publice …ar fi tentati sa afirme ca acei oameni “si-o merita”! Doar nu o sa aiba pretentii de hotel de lux cand, “cu siguranta”, au luat mita, au omorat, au furat etc.! Paradoxal sau nu, singurul lux pe care si-l doresc cei pe care voi ii numiti cu scarba infinita “penali” este acela de a fi tratati ca niste fiinte umane, nimic mai mult”, se arată în tulburătorul articol de pe Facebook.

De asemenea, autorul face cunoscut și jargonul uzual al cadrelor din închisori: „in materie de detinuti mutati dintr-un penitenciar in altul, inca face referire la acestia ca fiind colete!!! “Cate colete ai pentru Balta Alba? 32!”.

Concluzia articolului este extrem de tristă și crudă în același timp:

„In momentul in care personajele “pozitive” ale povestii noastre colective nu se mai deosebesc cu nimic, ci dimpotriva, de cele asa-zis “negative”… cred ca avem o mare problema. Iar asta ne priveste pe toti!”