Oamenii timpului nostru

Actriţa Bérénice Bejo şi regizorul Michel Hazanavicius, prezenţi în premieră în România cu prilejul „Les Films de Cannes à Bucarest”, au răspuns câtorva întrebări, pentru Q Magazine.

Cum a decurs colaborarea dintre cei doi soţi pe platourile filmului The Artist?

Michel Hazanavicius: Am lucrat mereu bine. În acest caz particular, ea avea savoarea epocii. Erau scene care trebuiau să aibă ritmul de repede-înainte. Bérénice simțea cum trebuie să joace, cum trebuie să se miște, pur și simplu citind scenariul. Am mai lucrat împreună, dar era mai tânără. De data aceasta, avea mai multă încredere, când îi ceream lucruri făcea exact acele lucruri, știa cum să joace. Încrederea, pentru mine, este cel mai bun lucru pe care îl poate avea un actor. Încrederea în el însuși, încrederea în film și încrederea în regizor.

Bérénice Bejo: Când lucrezi cu cineva pe care îl cunoşti foarte bine, există un soi de extra-motivaţie şi fără să vrei pui mai multă presiune pe tine însuţi decât în mod obişnuit. N-a fost foarte uşor să intru în acea stare specială în care să nu mai fiu Bérénice, ci doar o actriţă care să se ridice la pretenţiile regizorului.

Ce implică să joci în zilele noastre într-un film mut alb-negru?

Bérénice Bejo: În primul rând, când joci intr-un film mut nu mai contează ce spui, ba chiar poţi spune orice, pentru că oricum nu aude nimeni, şi din acest punct de vedere este foarte amuzant. În al doilea rând, aş spune că pentru un actor provocările sunt foarte importante, iar un film mut face parte din categoria marilor provocări.

Spuneaţi că nu v-aţi aşteptat ca The Artist să se bucure de un asemenea succes. De ce?

Bérénice Bejo: Atunci când am început acest film nu ne-am gândit la succesul lui. Ne întrebam doar dacă The Artist va putea ajunge la cinefili, pentru că ştiam că şansele ca un film mut şi alb-negru să fie cumpărat de distribuitori erau destul de reduse.

Oscarul pentru cel mai bun regizor v-a uşurat viaţa de cineast? Cât de uşor puteţi să vă puneţi acum în aplicare noile proiecte? 

Michel Hazanavicius: Premiile obţinute cu The Artist nu îmi dau mai mult talent, ci doar un fel de libertate financiară. Într-adevăr, lucrurile se schimbă după un Oscar şi mai ales pentru un regizor francez. De fapt, ce se schimbă este modul în care oamenii te privesc. Tu nu te schimbi, dar percepția celorlalți se schimbă. Unii devin mai drăguți ca de obicei, alții sunt mai răutăcioși decât înainte, iar alții au mai multă încredere în tine decât înainte, aici vorbesc în special de domeniul financiar. E oarecum normal ca lumea să aibă mai multă încredere în tine când ai succes, şi să te privească circumspect când ai un eșec. Dar asta ne este meseria, nu trebuie să ne plângem.

După The Artist a urmat The Search, film pe care spectatorii din România au avut ocazia să îl vadă în premieră la „Les Films de Cannes à Bucarest”. Cât de greu este să treceţi de la comedie la dramă, ca regizor?

Michel Hazanavicius: Nu este greu. Mai dificil ar fi să fac mereu acelaşi lucru, pentru că nu aceasta este maniera mea de a face cinema. Sunt foarte norocos să pot realiza filmele pe care vreau să le fac şi nu trebuie să respect ceea ce oamenii aşteaptă de la mine, nu prea mă interesează acest aspect şi cred că sunt la fel ca orice altă persoană, uneori vrei să râzi, alteori eşti trist şi alteori eşti interesat de lucruri mai serioase decât eşti în mod normal. Despre comedie am o opinie foarte bună şi cred că este un gen nobil. Probabil următorul meu film va fi o comedie.

Şi care va fi subiectul acesteia?

Michel Hazanavicius: Nu ştiu sigur dacă o voi face, dar va fi o comedie deşteaptă. Un film amuzant şi ironic despre oamenii de dincolo, care scriu scenariul vieţii noastre.

Premiile obţinute cu The Artist nu îmi dau mai mult talent, ci doar un fel de libertate financiară.