Oana Zaharia, directorul Institutului Național al Patrimoniului: Ar fi trebuit să primeze sentimentul de mândrie că o piesă de port popular face furori pe podiumurile de modă din întreaga lume

Va retrage sau nu casa de modă Louis Vuitton de la vânzare ultima colecție, intitualtă „The Pool” în care a reprodus ia românească din Mărginimea Sibiului? Aceasta-i întrebarea. cel mai probabil nu. Oana Zaharia, managerul interimar al Institutului Național al Patrimoniului, a explicat pentru Q Magazine că, în ciuda apelurilor făcute de mulți români, de ONG-ul „La blouse roumaine” condus de Andreea Tănăsescu, și chiar de ministrul Culturii, Raluca Turcan, statul român nu poate face apel decât la etică și morală în raporturile cu Casa Vuitton, neavând niciun instrument legal la dispoziție.

• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar
• Zelenski, supărat: Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev
• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev, câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii

Foto: Louis Vuitton 2024; O întreagă familie din Vaideeni, Vâlcea fotografiată în 2022; Femei din Gura Râului, Sibiu, ieșind de la biserică, 1998

Apelul ONG-ului „La blouse roumaine”: „Dragi comunități din Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub munte, Țara Făgărașului, Argeș, Sudul și Centrul Transilvaniei și orice persoană, colecționar, artizan și simplu iubitor, iubitoare a cămășii și portului specific Marginimii Sibiului, păstrat inclusiv în zonele unde au migrat oamenii din această regiune, va rugăm să ne sprijiniți în noua campanie Give Credit (A da recunoaștere) ce are în centrul său utilizarea de către brandul Louis Vuitton a cămășii de Mărginime in noua colecție 2024, fără menționarea originii și acordul păstrătorilor de zestre culturală.

Ce avem de făcut: adăugați fotografii cu cămașa de Mărginime la această postare cu indicarea zonei și dacă aveți, o scurtă descriere în câteva rânduri; cereți brandului Louis Vuitton să scoată piesele din colecție până la obținerea acordului din partea comunităților, cu creditarea originii; dacă sunteți organizați în cadrul unor asociații, fundații, grupuri de inițiativă, companii etc, va rugăm să ne scrieți mesaje de susținere oficiale și să le trimiteți pe adresa contact@lablouseroumaine.io.

Respect și recunoaștere pentru familiile și comunitățile noastre! Vă mulțumim! Împreună reușim.”

Ce a făcut, concret, până acum în această situație Institutul pentru Patrimoniu?

Institutul Național al Patrimoniului, la cererea ministrului culturii, Raluca Turcan, a adresat Ministerului Afacerilor Externe solicitarea de a iniția și seconda demersurile necesare abordării, pe cale diplomatică, a reprezentanților companiei Louis Vuitton, în vederea inițierii unui dialog, cu scopul obținerii recunoașterii cămășii cu umăraș din Mărginimea Sibiului ca sursă inspirațională pentru câteva piese ale colecției „LV By The Pool“. 

Ce a cerut statul român Casei de Modă?

Trebuie să ținem cont de faptul că nu există acte normative care să oblige la solicitarea vreunui drept de folosire a cămășii respective ca reper pentru un model al unei colecții sau chiar pentru reproducerea acesteia mai mult sau mai puțin exactă. 

Nu vorbim aici despre marcă înregistrată, deci nu este cazul nici de vreo cesiune de proprietate intelectuală.

Singura cheie în care ne putem poziționa este aceea care face apel la etică si moralitate, fundamentul dialogului nostru trebuie să fie aceste repere. Preocuparea Fundației Louis Vuitton pentru cultură și valori patrimoniale, pentru tradiție și susținerea artiștilor, mă face să înțeleg că apreciem aceleași valori.

Există un plan pentru a acționa legal împotriva acestui plagiat sau vizați o înțelegere amiabilă?

Personal, cred că primul pas este cel diplomatic. Din punctul meu de vedere, reacțiile agresive, apăsate și „urlate“ din mediul online nu ne fac cinste, este regretabil faptul că oamenii își imaginează că astfel de manifestari jignitoare pot produce efecte pozitive. Pe de altă parte, ar fi trebuit să primeze sentimentul de mândrie, din perspectiva faptului că arta tradițională românească a fost „muza“ celebrei case de modă și că o piesă de port popular face furori pe podiumurile de modă din întreaga lume! Este o oportunitate unică de promovare! Până la urmă, cămașa românească, ia, este copiată, în adevăratul sens al cuvântului, de atâția producători, la scară largă, comercializată în muzee și târguri din țara noastră, în forme care nu au nimic de-a face cu produsul tradițional. Și totuși foarte puțini au fost atât de vehemenți în a cere retragerea acestor produse de pe piață…

Iulia și Alexandru, doi miri din Poiana Sibiului, s-au alăturat campaniei Give credit

Cum putem evita pe viitor situații similare, având în vedere că elemente ale portului popular românesc au fost folosite și de alte case de modă?

Există soluția indicației geografice, implementarea sistemelor de protecție de tip indicație geografică pentru produse culturale. Există un regulament european în acest sens: „Geographical indication protection for craft and industrial products“, votat în toamna anului trecut.  Regulamentul stabilește o protecție cuprinzătoare a UE pentru indicațiile geografice (IG) în produsele artizanale și industriale (IC), salvgardarea drepturilor de proprietate intelectuală ale indicațiilor geografice înregistrate. Acesta urmărește să ajute producătorii să protejeze denumirile produselor CI legate geografic, permițându-le să concureze pe piețe de nișă, păstrând în același timp competențele și tradițiile locale. Regulamentul a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2023 și se va aplica de la 1 decembrie 2025.

De ce statul român a reacționat doar acum și nu a făcut-o și atunci?

Asta este o întrebare grea. Probabil depinde de oameni, de momente, de abordări, de politici etc. Nu aș putea să vă spun de ce statul nu a reacționat în alte dăți, dar pot să vă spun de ce a reacționat acum: pentru că așa este normal. Pentru că oamenii ce reprezintă statul acum au considerat că este normal să facă asta. Strict în ceea ce mă privește, când am vazut cămașa noastră pe site-ul Louis Vuitton am simțit o mare o bucurie, nicidecum furie sau dorința de a-i acuza de ceva…

Ia românească este declarată deja patrimoniu universal UNESCO. Oferă această siglă o protecție și rigori în plus sau nu neapărat?

„Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România si Republica Moldova”, dosar transnațional coordonat de România, a fost inclusă, în 2022, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Asociat acestei includeri există un plan de salvgardare care are ca principale obiective salvarea și transmiterea artei, a meșteșugului, dar nu aduce protecție împotriva folosirii acesteia ca sursă inspirațională. Eu, însă, cred că includerea în patrimoniul universal poate fi înțeleasă tocmai ca o apartenență la universalitate, și în sensul prezentului, este a tuturor, a întregii lumi. Este a oamenilor și a eternității.

În ce alte cazuri de folosire a patrimoniului românesc în mod ilegal ați acționat? Aveți alte cauze/dosare/cazuri similare?

Personal nu am mai fost implicată în alte cazuri de acest tip.

Care este mesajul oficialităților române către cei care vor spune că au fost inspirați de tabloul lui Matisse, „La blouse roumaine”?

Ar fi greu de răspuns; „La blouse roumaine“ a lui Henri Matisse este sigur protejată de dreptul de autor care aparține, probabil, moștenitorilor acestuia. Cromatica nu corespunde dar, în rest, ar putea fi luat ca reper celebrul tablou. Poate și Renoir să fie citat ca sursă de inspirație, cu „La jeune femme roumaine“, ceea ce iar, personal, cred că este o mândrie pentru noi, referință fiind aceeasi cămașă tradițională românească!