Pentagonul ia în calcul retragerea trupelor americane de pe flancul estic al NATO

Pentagonul ia în considerare posibilitatea de a retrage aproximativ 10.000 de soldați americani din Europa de Est, inclusiv România și Polonia, potrivit NBC News.

• Liderii lumii șocați de atacul armat din Washington, dar ușurați că Donald Trump nu a pățit nimic
• Nicușor Dan a convocat liderii partidelor pro-europene pentru discuții privind SAFE și PNRR
• Trump evacuat de urgențǎ de la Cina Corespondenților
• Ziua mondială a proprietății intelectuale
• Hijab-ul a intrat în lumina reflectoarelor la Paris

Discuțiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului, mai scrie site-ul televiziunii americane.

În momentul de față, în România sunt în misiune aproximativ 1.500 de militari americani. Cel mai mare detașament, de aproape 1.000 de militari, este staționat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

La baza de la Deveselu sunt circa 200 de militari care operează scutul antirachetă Aegis Ashore, în timp ce la baza aeriană de la Câmpia Turzii sunt alți peste 100 de militari.

Cei șase oficiali americani și europeni care au vorbit sub anonimat cu NBC au descris mai multe detalii ale propunerii care nu au fost relatate anterior.

În cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, acest pas va consolida temerile că Statele Unite își abandonează aliații de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o amenințare în creștere, au declarat oficialii europeni.

Rușii ar „evalua o reducere a forțelor americane ca pe o slăbire a descurajării și asta le-ar spori dorința de a se amesteca în diverse moduri în tot spectrul în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, un think-tank american.

Eventuala retragere are însă o explicație. Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități.

Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, potrivit cifrelor citate de NBC.

În martie, două reviste conservatoare americane au cerut administrației Trump să retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu.

Ministerul Apărării Naționale a reacționat la afirmațiile referitoare la posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa de Est.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă.

Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.

Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington.

Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.

Exercițiile militare comune, precum Sea Shield 25, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 – planificat de USEUCOM.

Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe.

 În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.

La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată Task Force Strike i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte Task Force Patriot. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.

În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate.

România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă,  ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante.

Ministerul Apărării Naționale va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune.”