Politico: Cinci aspecte de urmărit în timpul întâlnirii liderilor UE la Copenhaga

Liderii Europei se reunesc miercuri într-o Copenhagă asemănătoare unei fortărețe, cu sentimentul că e acum sau niciodată. Vor discuta cum să intensifice apărarea blocului – și de unde să găsească banii necesari, scrie Politico.

• La câteva ore după ultimatumul dat de Trump, Hamas răspunde: Eliberăm ostaticii!
• Guvernul Bolojan, la 100 de zile. „Fără aceste măsuri am fi fost într-o situație dificilă”
• Politico: Ursula von der Leyen va pierde sau nu votul de încredere?
• Alegerile legislative din Cehia l-ar putea readuce la putere pe fostul premier, miliardarul Andrej Babis
• Iohannis, executat silit

Rareori miza a fost mai mare, SUA fiind reticentă în ceea ce privește sprijinul militar acordat continentului, iar Moscova accelerând ritmul provocărilor sale la granițele Europei.

În timp ce liderii vorbesc, o fregată germană este staționată în portul capitalei daneze – o demonstrație de forță de securitate europeană și un semn al stării de spirit războinice de la Copenhaga. Europa se află într-un „război hibrid”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen.

Discuțiile sunt programate să înceapă în jurul orei 13:00 și să dureze până la 17:30, apărarea și Ucraina fiind în fruntea agendei. Aceasta lasă aproximativ patru ore pentru ca liderii să ajungă la un fel de consens care poate fi aprobat la un alt summit al UE peste trei săptămâni.

Iată cinci probleme spinoase aflate pe masă:

Apărare

Blocul va trebui să decidă dacă Comisia va conduce proiecte emblematice de apărare – cum ar fi „zidul dronelor” de pe flancul estic anunțat de executivul UE luna trecută – sau va lua inițiativa țărilor membre individuale. Țările mai mari, precum Germania, Franța și Italia, favorizează o mai mare autonomie națională.

De asemenea, se discută despre modul de finanțare a unor astfel de proiecte, unele țări membre favorizând datoria comună, iar altele, inclusiv Germania, preferând să finanțeze cheltuielile pentru apărare prin SAFE, instrumentul financiar al UE de 150 de miliarde de euro pentru achiziționarea de arme. Blocul dorește să primească răspunsuri la aceste întrebări, astfel încât să poată finaliza o foaie de parcurs pentru înarmarea sa până în 2030.

Miliardele înghețate ale Rusiei

Comisia Europeană consideră că a găsit o lacună ingenioasă pentru a elibera active rusești sancționate pentru un „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina – dacă poate convinge țările să se alăture.

Conform planului Comisiei, fondurile rusești înghețate de la începutul războiului ar urma să fie plătite către Kiev sub formă de împrumut fără dobândă, Ucraina urmând să le ramburseze doar după ce Moscova își încheie războiul și plătește despăgubiri.

O astfel de mișcare dramatică ar necesita în mod normal aprobarea unanimă a tuturor țărilor UE, dar este puțin probabil ca Ungaria și Slovacia, prietene cu Kremlinul, să aprobe. Nici Belgia nu o face, deoarece activele înghețate sunt deținute într-un cont bancar cu sediul la Bruxelles.

António Costa urmează să ridice posibilitatea modificării cadrului de negociere al blocului comunitar pentru țările candidate, pentru a permite deschiderea capitolelor de aderare de către o majoritate calificată de vot a țărilor membre ale UE.

Comisia încă mai crede că ar putea să-și pună în aplicare planul cu sprijinul unei majorități calificate și susține că schema va stimula propria industrie de armament a Europei.

„Bănuiesc că Moscova va urmări cu mare atenție această reuniune informală a Consiliului European”, a declarat pentru POLITICO un oficial guvernamental de rang înalt german.

Deblocarea aderării Ucrainei la UE

Pentru ca Ucraina să progreseze pe calea sa către aderarea la UE, toate cele 27 de țări membre ale blocului trebuie să dea undă verde. Aceasta este o problemă, având în vedere că Ungaria a promis în repetate rânduri că va bloca aderarea Kievului.

Președintele Consiliului European, António Costa, urmează să ridice posibilitatea modificării cadrului de negociere al blocului pentru țările candidate, pentru a permite deschiderea capitolelor de aderare cu o majoritate calificată de vot a țărilor membre ale UE, mai degrabă decât unanimitatea, evitând cu abilitate veto-ul Ungariei.

Propunerea, relatată inițial de POLITICO, a fost ridicată anterior de aliații Kievului și a obținut aprobarea Comisiei luni. Dar va necesita probabil aprobarea Budapestei, care, cel mai probabil, nu o va da.

Planul se confruntă, de asemenea, cu respingerea din partea mai multor alte țări, inclusiv Franța, Olanda și Grecia, și este puțin probabil să obțină o aprobare largă în Danemarca, potrivit a trei diplomați UE și a unui oficial al președinției franceze care au vorbit cu POLITICO sub condiția anonimatului pentru a discuta deliberările sensibile.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, anunțat luna trecută, nu a fost încă aprobat de toate țările membre. Acesta vizează o listă extinsă de bănci și companii energetice rusești și străine, conform unui proiect de anexă – inclusiv firme din China, Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Ungaria are un istoric îndelungat de obstrucționare a sancțiunilor (înainte de a ceda în cele din urmă), iar prim-ministrul Viktor Orbán s-a arătat optimist în ceea ce privește renunțarea la energia rusească.

Berlinul aduce presiunea

Cancelarul german Friedrich Merz vine la Copenhaga cu o listă lungă de nemulțumiri, declarând săptămâna trecută figurilor partidului că intenționează să aducă o „listă precisă de cereri” pentru a limita „reglementarea constantă” din partea UE și „a pune un băț în roțile acestei mașini de la Bruxelles”.

Se așteaptă ca principala dintre cererile sale să fie anularea sau slăbirea interdicției privind motoarele cu ardere internă din bloc. Dar această dezbatere este menită să divizeze blocul, Suedia fiind ferm împotriva abandonării termenului limită din 2035 pentru renunțarea la mașinile pe benzină și motorină.

Ceea ce nu va fi discutat: poziția Germaniei privind sancțiunile împotriva Israelului. Merz, care a oscilat între sprijinul total pentru Israel și condamnarea morților civile din Gaza urma să clarifice în cele din urmă poziția Berlinului la Copenhaga, dar între timp a amânat o decizie, potrivit unui oficial.