Un grup de nouă parlamentari ai coaliției de guvernare au cerut, de curând, printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și ministrului de externe ca țara noastră să „deschidă relații oficiale cu Taiwan”.
- După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
- De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
- Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
- Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
- România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…
„Q Magazine a încercat să contacteze toate părțile invocate în acest articol pentru a le oferi posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
Constantin Dimov, președintele ONG ului ROTA, specializat în promovarea relațiilor economice dintre România și Taiwan, ne-a explicat că multă lume face o confuzie între a produce conductori în Taiwan și a recunoaște Taiwanul ca stat. După cum ne-a declarat acesta, ROTA este finanțată de companii românești, misiunea sa este aceea de a promova România, și abia apoi Taiwanul, și, o dată de an, organizează o astfel de vizită de documentare, cum a fost cazul recent pentru parlamentarii PNL Alexandru Muraru, Ovidiu Jitaru, PSD-Sorin Moise, USR-Cristian Ghinea și UDMR-Szabolcs Nagy. Aceștia au fost invitați în Taiwan în luna august, ROTA asigurând biletele de avion, de cca 900 de euro fiecare, iar țara gazdă punând la dispoziție camere de hotel, în valoare de cca 100 de dolari pe noapte. În total, fiecare parlamentar român a beneficiat de cca 1500 de euro.
Sorin Moise și Alexandru Muraru au confirmat pentru Q Magazine deplasarea în Taiwan, precizând că s-au deplasat în timpul liber, ca turișți, nu ca parlamentari. Muraru a promis și că va evidenția în declarația sa de avere și de interese acest episod, cum a făcut-o și în cazul deplăsărilor precedente.
Constantin Dimov a adăugat faptul că parlamentarii români au avut întâlniri atât la nivel politic, cât și la nivel economic, și că România ar trebui să coopereze cu Taiwanul, mai ales atât timp cât țări precum Ungaria, Polonia, Cehia etc au reprezentanțe economice la Taipei și construiesc cu acest partener fabrici, oportunități pe care noi le irosim.”–Redacția
Lăcomia guvernanților și disperarea taiwanezilor
Cei nouă – patru liberali, trei UDMR-iști, un USR-ist și un PSD-ist – sunt următorii: Cristian Ghinea, senator USR, Daniel Fenechiu, senator PNL, Alexandru Muraru, deputat PNL, Szabolcs Nagy, deputat UDMR, Sorin Moise, senator PSD, Zoltán Miklós, deputat UDMR, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL, Ovidiu Jitaru, senator PNL, Botond Csoma, deputat UDMR.
Subiectul este, fără îndoială, unul important și real, dar surprinzător este modul cum a apărut pe agenda publică, alimentând suspiciunile de (cel puțin) stângăcie din partea autorilor, dar și de gafă diplomatică majoră a entității asiatice.
De ce vorbesc despre (cel puțin) stângăcie? Simplu, pentru că această scrisoare vine după o vizită a unora dintre acești parlamentari în Taiwan în luna august. Ei, veți zice, nimic deosebit. Aparent nimic deosebit, dar poate ar fi interesant de văzut cine a plătit excursia distinșilor parlamentari la Taipei.
Sigur, costurile nu au fost suportate de Senat sau de Camera Deputaților. Deci cine a plătit excursia în Taiwan a cinci dintre cei nouă parlamentari. Păi cine putea s-o plătească decât partea taiwaneză? De unde știu? Simplu, pentru că aceeași excursie mi-a fost și mie oferită. Lucru pe care l-am refuzat ferm, deși nu am exclus faptul că subiectul relațiilor (al lipsei de relații, mai exact) cu Taipei-ul este unul real, care ar trebui rezolvat.
Cu toate acestea, este clar inacceptabil ca un guvern străin sau o firmă străină să plătească o excursie de cinci stele unor parlamentari români și aceștia, la întoarcerea în țară să facă lobby pentru entitatea străină care le-a plătit excursia.
Aranjarea excursiei respective a fost făcută de reprezentantul Taipei-ului în altă capitală est-europeană și de un om de afaceri român, care conduce un grup de firme cu acționariat taiwanez. Ceea ce iarăși nu ar fi fost un mare subiect pentru opinia publică. Doar că excursia respectivă a costat multe zeci de mii de euro și a fost plătită de o entitate străină sau/și de o firmă înregistrată în România.
În ambele cazuri, aceste sume ar fi trebuit declarate în mod transparent de parlamentarii în cauză. Mai ales că unii dintre aceștia nu sunt la prima vizită de acest fel. Anul trecut a fost o vizită similară, în care cei mai curajoși dintre vizitatori s-au și lăsat fotografiați în vreme ce alții și-au acoperit fețele, inclusiv fratele unui controversat ambasador al țării într-una dintre cele mai importante capitale din lume. Vizitatorii s-au și lăudat că s-ar fi întâlnit cu starostele justiției din Taiwan.
Daniel Fenechiu și Alexandru Muraru Sursa: https://detectivuldepresasoc.ro
Acum, desigur că nu pare nimic spectaculos că parlamentarii unei coaliții care au cheltuit anul trecut cu 33 de miliarde de euro mai mult decât aveau disponibil din încasările statului se plimbă țanțoși prin excursii de cinci stele la capătul pământului. Doar nu am fi vrut să meargă la Broșteni sau la Pechea să-și murdărească pantofii de mii de euro, nu? Dar să te plimbi pe bani străini și după aia să vii zâmbitor ca o floricică să faci lobby pentru cei care ți-au plătit excursia e cam mult, nu? Chiar și pentru unii care au peste 70% din voturile din Parlament.
O mențiune în plus pentru reprezentantul USR, Cristian Ghinea, care, după ce s-a bătut în piept ani de zile cât de corecți și de cinstiți sunt usr-iștii în comparație cu psd-iștii cei corupți, s-a bucurat de o săptămână de răsfăț pe banii (foarte mulți) altora.
Probabil că nici DNA nici alte instituții competente ale statului nu vor avea bunăvoința să cerceteze aceste fapte sau poate că respectivul cadou, de zeci de mii de euro, va fi regăsit în declarațiile de avere ale semnatarilor scrisorii respective (o fi cineva curios?).
Mai merită observată și credința tâmpă a taiwanezilor că trebuie musai să se asocieze cu anumite partide pentru a-și rezolva problema. Ar fi poate cazul să învețe și ei un lucru cât se poate de simplu: problemele oficiale se rezolvă pe canale oficiale, cu instituțiile statului, nu cu grupuri de oameni (chiar parlamentari fiind) culeși de pe stradă.
Ar mai fi cazul să învețe taiwanezii un lucru pe care guvernul și diplomații de la Beijing îl știu cât se poate de limpede și de mulți ani: ca diplomat străin nu ai voie să te amesteci niciodată în politica internă a unui stat.
Așa că, dacă Taipei-ul și-a propus cumva să obțină un statut oarecare la București, tocmai ce și-a îngropat orice șansă pentru mult timp de acum înainte. Pentru că s-au legat de mâini și de picioare cu trei dintre partidele parlamentare și așa și-au închis ușile către celelalte partide parlamentare.
A 20-a economie a lumii
Acum, dacă mai interesează pe cineva, ar fi poate înțelept să aruncăm o privire și pe fondul problemei.
168 de insule, 36 000 kilometri pătrați, puțin peste 23 de milioane de locuitori, acesta este Taiwan-ul.
Este a 20-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB în cifre comparabile (la paritatea puterii de cumpărare PPP) de aproape 2000 de miliarde de dolari SUA. Forța economiei taiwaneze este de invidiat, fiind a 11-a cea mai performantă din lume, cu un PIB/locuitor (PPP) de peste 84 000 dolari americani/locuitor.
Pentru a înțelege mai bine puterea economică a Taiwanului, să privim, prin comparație, indicatorii economici ai țării noastre, cu o populație aproape la fel de mare (19 milioane de locuitori): PIB în prețuri comparabile (PPP) de 926 de miliarde de dolari SUA (cam jumătate din cel taiwanez) și PIB/locuitor (tot PPP): 49 000 de dolari americani/locuitor. Tot pentru comparație să reținem că în UE sunt doar câteva state mai performante economic decât Taiwan-ul: Luxemburg, Irlanda și Danemarca, în vreme ce Olanda are un nivel similar (cam 84 000 dolari americani PPP/locuitor).
Marile economii europene sunt la ceva distanță în spatele celei taiwaneze din acest punct de vedere: performanța germană este cam cu 12% mai redusă, iar cea franceză se situează undeva la trei sferturi față de cea din îndepărtatul arhipelag asiatic.
Taiwanul este al 13-lea cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene cu un export de bunuri către bătrânul continent de 43,3 miliarde de euro și un import din UE de 28,6 miliarde de euro. Are, deci, UE un deficit important în comerțul cu bunuri bilateral.
Sursa: https://policy.trade.ec.europa.eu
Deficitul comercial pe relația UE-Taipei este de 14,7 miliarde de euro, cam același în ultimii ani, chiar dacă comerțul bilateral se află în scădere (de la cifrele din 2023: 49,4 miliarde de euro importuri în UE și 35 miliarde de euro exporturi din UE).
În ceea ce privește balanța serviciilor, aici Uniunea are un mic excedent (2,9 miliarde de euro) în 2023, cu exporturi de 11 miliarde de euro și importuri de 8,1 miliarde de euro, cifre aflate în creștere puternică față de 2021.
Sursa: https://policy.trade.ec.europa.eu
Pentru Taiwan, aceste cifre sunt și mai importante, UE fiind al patrulea cel mai mare partener comercial, după China, SUA și Japonia.
Imaginea nu ar fi completă dacă nu am include și tabloul investițiilor: 32,5 miliarde de euro investite din UE în Taiwan în 2023 și 13,5 miliarde de euro investite din Taiwan în state UE în același an, cu un plus important de partea europeană (19 miliarde de euro).
Sursa: https://policy.trade.ec.europa.eu
Cum se raportează Uniunea la Taiwan? Ei bine, formularea diplomatică este: „deși UE respectă principiul unei singure Chine și recunoaște guvernul Republicii Populare Chineze ca unicul reprezentat legitim al Chinei, Uniunea și Taiwan dezvoltă relații solide și cooperare strânsă în anumite domenii”.
Din 2003 funcționează, la Taipei, un birou al UE pentru Economie și Comerț, iar în UE avem din 1998 stabilită o Cameră de Comerț Europa-Taipei. Sub numele Taipei vom găsi, de altfel, cele mai multe prezențe oficiale taiwaneze din Europa.
Avem, mai precis, un număr de 19 prezențe ale așa-numitor „birouri economice și culturale ale Taipei-ului”: în Austria, Belgia, Cehia, Danemarca , Finlanda, Franța (inclusiv unul regional pentru Aix-en-Provence), Germania ( inclusiv unele regionale la Frankfurt, Hamburg și Munchen), Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia (inclusiv o mică prezență la Milano), Lituania, Letonia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Suedia. Plus câte un birou în Elveția și două în Marea Britanie. În mod reciproc, cam toate aceste state au birouri de reprezentare comercială deschise la Taipei.
Este interesant de văzut și cum se repartizează acest volum de afaceri pe statele din UE.
Sursa: https://publicinfo.trade.gov.tw/cuswebo/FSCE3000C?table=FSCE3010F
10 state europene primesc exporturi taiwaneze în valoare de câte cel puțin un miliard de euro, campioana fiind Olanda (aproape 10 miliarde de euro), urmată de Germania (aproape 7 miliarde de euro) și Marea Britanie (3,65 miliarde de euro).
Cehia și Polonia au importuri din Taiwan de peste 1 miliard de euro, Ungaria este cam pe la jumătatea celor două cu mărfuri taiwaneze importate în valoare de 841 milioane de euro. România importă din Taiwan în valoare de 307 milioane de euro și este pe locul 18 pe continent după acest criteriu.
În ceea ce privește exporturile europene către Taiwan, clasamentul este dominat de Germania, cu exporturi în valoare de 13,5 miliarde de euro, urmată de Olanda (5 miliarde euro), Franța (aproape 5 miliarde de euro) și… Rusia (4,55 miliarde de euro).
Sursa: https://publicinfo.trade.gov.tw
Cehia, Polonia și Ungaria au exporturi modeste către arhipelagul asiatic, cam câte o treime din valoarea importurilor de acolo. România are exporturi extrem de firave: 157 de milioane de euro, locul 22 european.
Pe de altă parte, deși relațiile politice sunt caracterizate de o răceală politicoasă, comerțul cu China rămâne esențial pentru Uniunea Europeană. Cu o valoare de 40 000 miliarde de dolari (în cifre comparabile, PPP), economia chineză este cea mai mare din lume, deși rămâne modestă ca nivel de performanță (doar 29 000 de dolari SUA/locuitor ), exprimat de indicatorul PIB/locuitor (tot PPP, în cifre comparabile).
La o asemenea mărime, China nu poate fi ocolită ca partener comercial al Uniunii: a treia cea mai mare piață de export pentru bunurile europene (213 miliarde de dolari) și prima origine a importurilor din UE (519 miliarde de dolari). Ambele cifre, de 10 ori mai mari decât cele corespondente cu Taiwan. Uniunea Europeană are un enorm deficit comercial la bunuri cu China (peste 300 de miliarde de euro), dar în scpdere puternică (cu 100 de miliarde de euro) față de vârful din 2022.
Sursa: policy.trade.ec.europa.eu
În ceea ce privește comerțul cu servicii, aici UE are excedent de 21,7 miliarde de euro, China fiind al patrulea partener al Uniunii în acest domeniu.
Din statele UE sunt făcute în China investiții în valoare de 232 de miliarde de euro, în vreme ce investițiile chinezești în Uniune ating 65 de miliarde de euro.
Pentru anul 2024, avem un echilibru greu de ghicit acum câțiva ani: 10,1 miliarde de euro investiți de europeni în China și 9,4 miliarde de euro investiți de chinezi pe bătrânul continent.
Sursa: https://policy.trade.ec.europa.eu
În ceea ce privește exporturile către China, peste 40% vin din Germania (aproape 90 de miliarde de euro), urmate fiind de cele din Franța și Olanda (peste 23 de miliarde de euro fiecare).
Cehia și Polonia au exporturi de peste 3 miliarde de euro către China, Ungaria de 1,5 miliarde de euro. România este un exportator modest și către China (720 de milioane de euro, locul 17 european), așa cum era și pe relația Taiwan.
La importurile din China avem același clasament ca și la cele din Taiwan: Olanda domină topul cu aproape un sfert din total (110 miliarde de euro), urmată fiind de Germania (95 de miliarde de euro), Franța și Italia (ambele peste 40 de miliarde de euro).
Importurile poloneze din China depășesc 34 de miliarde de euro, cele cehești depășesc 25 de miliarde de euro, cele maghiare depășesc 10 miliarde de euro, în vreme ce noi importăm sensibil mai mult decât importăm: 7,8 miliarde de euro, locul 14 din UE.
Practic, noi importăm din China cam de 11 ori mai mult decât exportăm, având un deficit pe relația bilaterală de peste 7 miliarde de euro!
Este cât se poate de evident din parcurgerea cifrelor de mai sus că guvernul de la București a reușit, simultan, să își strice relațiile cu Beijing-ul, dar și să ignore în continuare Taiwan-ul.
Experiența europeană și, mai ales, a celorlalte state estice (Polonia, Ungaria, Cehia) indică cu certitudine că poți avea relații înfloritoare cu China și, în același timp, să ai relații comerciale și cu Taiwan-ul.
Până la urmă, autoritățile de la București ar trebui să își pună două întrebări capitale.
Poți ignora la infinit o realitate politică și economică, deși toți cei din jurul tău nu o fac? Taiwan-ul există, este funcțional, semi-recunoscut de întreg Occidentul și mai ales prosper.
Dacă tot nu avem niciun fel de recunoaștere pentru existența Taiwan-ului, ce am obținut, în schimb, de la Beijing? Căci se pare că fugim de orice relații cu China la fel de tare ca de relațiile cu Taiwan-ul.
Urmărim cumva să ne punem capul în pământ, ca struțul, și să trăim într-o lume numai a noastră?
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
