Raport european. Noile tendințe în adicții, în rândul adolescenților

Avertismentele mai multor specialiști lansate în cadrul Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine în 7 octombrie, cu participarea neurologului Jan Martin Stransky, autor al cărții „Mărirea și decăderea minții umane”, sunt confirmate și de Raportul European ESPAD 2024, publicat de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA).

• Ziua Armatei Române. Ceremonii militare și religioase organizate în principalele garnizoane ale țării
• Emoție fără sunet
• Raport european. Noile tendințe în adicții, în rândul adolescenților
• Lia Savonea transmite că magistrații sunt gata să sprijine echilibrul bugetar al țării, „dar nu abdică în fața presiunilor”: Solidaritate, nu sacrificiu selectiv
• Centura Verde, mai aproape de realitate. Consiliul General al Municipiului București votează Protocolul pentru elaborarea și implementarea Planului Operațional

Studiul ESPAD a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie – 12 iunie 2024 și au participat la studiu 8.543 de elevi din toate județele. Chestionarele au fost anonime.

Raportul arată tendințe de creștere la consumul de țigări electronice și utilizarea medicamentelor în scopuri non-medicale, dar și o creștere semnificativă a timpului petrecut de către adolescenți în mediul digital.

Deși la nivelul Europei există o tendință descrescătoare a consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, România este peste media europeană în ambele cazuri. Trendul de creștere a timpului petrecut de elevi pe rețelele de socializare sau jocuri de noroc se resimte și în rândul adolescenților din țara noastră, unde, de asemenea ne situăm peste media europeană.

„Fericirea este determinată mai mult de numărul de prieteni reali, pe care îi întâlnești regulat, față în față, și nu de cât timp  socializezi în mediul digital”, a spus Martin Stransky la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”. Foto: Bogdan Dincă

„Raportul publicat de EUDA trebuie să ne motiveze să facem lucrurile mai bine. Prevenția nu este un mesaj, ci o investiție în generațiile viitoare.

Adolescenții de astăzi cresc într-un context complex, în care presiunea socială, mediul digital și accesul la substanțe se combină într-un mod care le influențează profund comportamentele.

Este nevoie de o responsabilitate comună a familiei, a școlii, a autorităților și a mediului privat pentru a construi împreună o cultură a prevenției bazată pe educație, dialog și sprijin real pentru tineri.

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a fost înființată anul acesta tocmai ca să răspundă acestor fenomene prin abordări noi, bazate pe date științifice și recomandări internaționale. Proiectul The Safe Zone de la festivaluri sau ghidurile de prevenire pentru profesori sunt doar o parte din proiectele Agenției realizate pe modele eficiente. Proiectul prioritar în acest moment privește creșterea capacității de tratament și reintegrare în comunități, un proiect cu fonduri europene. Continuând în această direcție, cu resursele corespunzătoare, sunt convins că lucrurile vor arăta altfel în următorul raport european”, a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

Raportul arată că aproape jumătate dintre adolescenții europeni (47%) indică un nivel ridicat de risc asociat utilizării rețelelor de socializare, iar 1 din 5 (22%) manifestă comportamente problematice legate de jocurile video.

România se situează peste media europeană, cu 53% dintre adolescenți care consideră că au o problemă în privința timpului de utilizare a social media și 25% care recunosc dificultăți de control al timpului petrecut în jocuri. Fetele sunt mai afectate de dependența de social media (58%), în timp ce băieții raportează de peste două ori mai des comportamente problematice de gaming (16% față de 6% la fete).

Studiul ESPAD 2024 atrage atenția că timpul petrecut online de adolescenți a crescut semnificativ, iar expunerea prelungită la rețele sociale și jocuri este corelată cu tulburări de somn, dificultăți școlare și un risc mai mare de consum de substanțe.

România, locul 4 la consumul de tutun în rândul adolescenților   

Potrivit raportului, 26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. România este pe locul 4 în Europa.

„Hiperconectivitatea este lichidul amniotic în care se scaldă viața copiilor noștri și, în general, viața societății.” – Vasile Dîncu, președintele IRES Foto: Mihail Oprescu

Conform datelor ESPAD în România, Bulgaria și Italia au declarat un consum zilnic de țigări mai mare la fete decât la băieți.

Studiul EUDA arată o creștere îngrijorătoare în privința consumului de țigări electronice la nivelul celor 37 de state. Aproape jumătate dintre adolescenții europeni au încercat țigările electronice cel puțin o dată. Media la nivelul țărilor participante la studiul ESPAD este de 44%, însă diferențele între state sunt semnificative, de la 22% până la 57%.

Unul din doi elevi din România a declarat că a încercat țigări electronice și unu din trei au folosit în ultimele 30 de zile.

Același lucru se întâmplă și în alte 12 dintre cele 37 de țări analizate, mai ales din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Ungaria (57%) și Slovacia (56%) sunt în fruntea listei, urmate de Cehia, Polonia și Estonia, unde nivelul de utilizare ajunge la 55%, urmate de țara noastră cu 53%.

Studiul ESPAD 2024 arată o schimbare semnificativă în percepția adolescenților europeni: țigările electronice sunt considerate mai ușor de obținut decât cele tradiționale. În același timp, percepția riscului asociat vapatului rămâne scăzută, mulți tineri fiind convinși că aceste produse sunt mai puțin dăunătoare decât țigările clasice.

8 din 10 adolescenți români consumă alcool

Alcoolul rămâne cea mai răspândită substanță în rândul adolescenților europeni. Potrivit datelor din studiul ESPAD 2024, în medie, 73% dintre elevii de 15–16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață.

Cele mai ridicate procente se înregistrează în Ungaria (91%) și Danemarca (90%). România se situează peste media europeană, cu un nivel de 81%, ocupând locul 9 între cele 37 de țări participante la studiu.

Alcoolul este considerat de adolescenți ca substanța cel mai ușor de procurat (69%), urmat de țigări electronice (52%) și țigarete (46%).

Conform datelor ESPAD 2024, 23% dintre elevii de 15–16 ani au declarat că au jucat jocuri de noroc în ultimele 12 luni, fie în săli de jocuri, fie online, fie în ambele forme. Cele mai ridicate rate de participare se înregistrează în Italia (45%), Islanda (41%) și Grecia (36%). România este peste media europeană cu 25%. Băieții sunt mai predispuși să parieze decât fetele (29% față de 16% la nivelul Europei, 34% față de 16% în România).

Canabisul, drogul preferat al adolescenților     

Canabisul continuă să fie cel mai frecvent drog în rândul adolescenților europeni, însă consumul de alte substanțe prinde teren.

Potrivit raportului ESPAD 2024, 13% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, cel mai frecvent canabis (12%), urmat de ecstasy și amfetamine/metamfetamine. În România, prevalența de-a lungul vieții a consumului oricărui drog ilicit este de 6,2%, adică aproximativ 1 din 16 elevi de 15–16 ani a încercat cel puțin o substanță ilegală.

Raportul ESPAD 2024 arată scăderi în unele tipuri de consum, dar și creșteri la medicamentele folosite non-medical, precum tranchilizante, sedative și analgezice și inhalanți.

Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), iar pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România).

Deși consumul de canabis scade, riscurile generale nu dispar. În schimb, ele se transformă, iar substanțele tradiționale sunt înlocuite treptat de noi forme de consum și comportamente asociate. Aceasta subliniază necesitatea unor strategii de prevenție actualizate, integrate între școli, familii și servicii de sănătate mintală comunitare.