UPDATE Potrivit estimărilor, Partidul Popular al lui Sebastian Kurz a câștigat alegerile cu 30% din voturi, pe următorul loc clasându-se partidul de extrema dreaptă, cu 27%, iar social-democrații care s-au aflat până acum la guvernare (împreună cu conservatorii lui Kurz) au obținut sub 25% din voturi.
Are 31 de ani, face politică activă de la 9 ani, a devenit ministru la 24 de ani (pentru afaceri europene), la 26 de ani ministru de externe al Austriei, iar de luni va fi nr. 1 al Austriei – Sebastian Kurz va deveni cel mai tânăr cancelar din istoria Austriei în urma alegerilor de duminică. Generația Millennial va avea un prim-ministru în Europa.
Când Klemens von Metternich, cancelarul care a schimbat fața Imperiului Habsburgic în secolul XIX, a venit la putere avea 36 de ani. Sebastian Kurz are abia 31 de ani și o voce care îi este deja cunocută Europei, pentru că a reușit să aducă Austria în galeria țărilor cu inițiativă de politică externă în problema migrației.
S-a născut într-un cartier mediu al Vienei, în care locuiește și acum, a întrerupt studiile Facultății de Drept pentru a deveni consilier la Primăria Vienei, pe când avea 20 de ani, nu vorbește despre părinții săi, nu există informații despre vreo relație stabilă, însă acceptă discuții cu jurnaliștii doar despre ”remodelarea Europei”. Mulți spun despre Kurz că este un Macron mai ambițios și mai charismatic.
Alegerile anticipate de duminică l-au avut la origine pe Sebastian Kurz, pentru că a devenit în luna mai liderul oficial al Partidului Popular și a rupt coaliția de guvernare pe care o forma cu social-democrații. Kurz a oprit ascensiunea Extremei Drepte în Austria în ultimii doi ani, preluând opoziția față de imigrație a acestei formațiuni, făcând-o mai digerabilă.
Toată campania electorală a fost axată pe oprirea valului de emigranți care au ca țintă Germania, via Austria, și care intră în Europa prin Balcani.
Angela Merkel l-a susținut pe Sebastian Kurz când a propus în cadrul Uniunii Europene o reformă a politicii de migrație. Deși, ca șef al diplomației austriece, Kurz nu a reușit să impună în UE condiții drastice pentru imigranți, la Viena i-au fost adoptate legi care au schimbat lucrurile.
Politica de imigrație a lui Sebastian Kurz a impus ca orice copil de cinci ani care se înscrie la școală în Austria să vorbească germană. A impus un stagiu de cinci ani obligatoriu pentru ca un emigrant să primească drepturi depline pe piața muncii din Austria. A propus o Lege a Islamului în Austria (care a intrat în vigoare), pornind de la declarația – ”din Austria au plecat în ultimul an 200 de adepți ai ISIS pentru a deveni insurgenți ai Statului Islamic. Acest lucru trebuie să înceteze”.
Austria a interzis finanțarea moscheelor și a fundațiilor islamice, plata imamilor din afara țării, a interzis vălul islamic în școli. În același timp a permis mâncarea halal în Armata austriacă.
Sunt doar câteva dintre realizările politice ale lui Sebastian Kurz, cel care va deveni cancelarul generației Millenial, primul în Europa. De ce Millenial? Pentru că există o declarație a lui Kurz în care spune că politica este pentru el un job. Temporar. O declarație citată de The Economist, în care afirmă că, după ce pune lucrurile în ordine în Europa și în Austria se va apuca de altceva – poate bancher, poate avocat. Nu a pomenit de modelling, deși există profiluri ale sale făcute de presa străină în care este considerat potrivit pentru o astfel de carieră.
În relația cu România, Sebastian Kurz este unul dintre cei vajnici opozanți ai aderării țării noastre la Spațiul Schengen. La câteva ore după ce președintele Comisiei Europene a spus în raportul anual că România și Bulgaria trebuie să fie acceptate imediat în Spațiul Schengen, primul politician european care a spus ”Nein” a fost Sebastian Kurz.
Cea mai mare schimbare în Austria după alegerile de duminică ar putea fi însă puterea pe care o va căpăta Sebastian Kurz. Dacă formațiunea sa va câștiga majoritatea absolută, se va consemna încă o premieră – va fi prima dată de la încheierea Celui De-al Doilea Război Mondial când Viena nu va mai fi condusă de coaliția dintre conservatori și social-democrați.











































