Scandalul Bojdeuca. Șeful Direcției de Cultură Iași apără restaurarea casei lui Creangă. Ministrul Culturii cere verificări

Restaurarea unui monument istoric, a unei lucrări de artă etc. înseamnă, potrivit tuturor dicționarelor și lucrărilor de specialitate, aducerea în bună stare a obiectului/ monumentului degradat respectând forma inițială. Cu alte cuvinte, restaurarea este acțiunea de regenerare a unui patrimoniu, urmat în mod firesc de conservare. Totul, după niște reguli foarte bine stabilite. Bucuria cu care președintele CJ Iași a anunțat încheierea „cu succes” a restaurării bojdeucii lui Ion Creangă arată lipsa de cultură și, mai mult, nerespectarea legislației în materie de un întreg sistem administrativ.

• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade
• Ce a transmis, de fapt, Ilie Bolojan în discursul de azi
• Bolojan s-a numit interimar la ministerul Energiei

„Redeschidem în luna decembrie Bojdeuca lui Ion Creangă.

Mă bucur să vă anunț că lucrările au fost finalizate, iar în foarte scurt timp vom putea să pătrundem iarăși în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat chiar în această căsuță.

,,Călător pe meridiane culturale”, așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești Și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat.

Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor și că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii.

Vă reamintesc că Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat în 1918, și cel mai vizitat Muzeu din rețeaua Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

Încă puțin și vă reașteptăm să descoperiți lumea lui Ion Creangă, în Bojdeuca din Dealul Țicăului.”, anunța cu emfază Costel Alexe recent.

Fotografiile pe care domnia sa le-a postat pe Facebook arată o casă cu accente tradiționale, dar modernizată în stilul pe care probabil cei din Iași și-ar fi dorit o casă de vacanță: cu prize, cu parchet, cu termopan din lemn stratificat. Invitația de a descoperi lumea lui Creangă în această fostă bojdeucă pare mai mult o glumă proastă, întrucât bojdeuca a devenit un kitsch extrem de scump.

Pe de o parte, șeful Direcției Județene de Cultură Iași, Bobi Apăvăloaei, apără lucrările de restaurare și afirmă că Bojdeuca din Ţicău sau Bojdeuca lui Creangă, cum mai este cunoscută, a trecut în ultimul secol prin mai multe procese de reparaţii şi restaurări care au fost făcute, conform legislaţiei, cu acceptul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.

„Bojdeuca, din nefericire, a suferit multiple transformări în evoluţia ei istorică. Ceea ce vedem astăzi şi ce avem păstrat din Bojdeucă datează din anul 1985. Este un loc de aducere aminte. De aceea Bojdeuca este trecută pe lista monumentelor istorice, la categoria IV, adică monumente comemorative. Clădirea aceasta nu este un monument de arhitectură, ci este un monument comemorativ. Noi am şi semnat, vă mărturisesc, fără emoţie, recepţia de lucrări la acest obiectiv. După cum se poate vedea, sunt elemente, materiale din epocă, nu sunt introduse, cum a mai circulat, tablă pe acoperiş, gresie, faianţă, parchet melaminat. Totul este făcut în spiritul restaurării din 1985. Ea a fost tot timpul reparată, în multe cazuri chiar reconstruită”, a afirmat Bobi Apăvăloaei.

Proiectul restaurării Bojdeucii lui Ion Creangă din Iaşi a fost analizat şi realizat în conformitate cu ce s-a aprobat în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice încă din anul 2019.

„Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a aprobat acest proiect, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a emis acest proiect. Proiectul a fost realizat la vremea respectivă de arhitectul Ciobănaşu, care pentru o vreme a fost preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Urmărirea în timp a lucrărilor a fost făcută de inginerul Petercă, care acum este preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5″, a explicat Bobi Apăvăloaei.

Potrivit acestuia, în timpul restaurării Bojdeucii din Ţicău nu au fost introduse materiale şi funcţiuni noi, contrar zvonurilor apărute în spaţiul public.

„Proiectul de restaurare a fost gândit în aşa fel încât să asigure cadrul potrivit pentru conservarea obiectelor de patrimoniu care vor fi expuse în interior. Au fost anumite discuţii privind sistemul de încălzire. Obiectele de patrimoniu au nevoie de condiţii specifice pentru a fi expuse şi admirate de public. La fel, pentru siguranţa la incendii, pentru monitorizare în timp, a comportării. Nu au fost introduse materiale care nu sunt specifice epocii respective. Întreg ansamblul aşa cum îl vedem astăzi datează din anul 1985, când a fost ultima restaurare majoră a acestui complex muzeistic. Noi nu am făcut altceva decât să aducem în stare de funcţionare acest complex. Vă mărturisesc că la un moment dat am monitorizat această clădire pentru că era în precolaps şi colaps. Dacă nu ar fi fost aceste proiecte de reconsolidare, reabilitare, restaurare a bojdeucii, foarte probabil că am fi pierdut-o cu toţii”, a subliniat Apăvăloaei.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură a adăugat că în 2019 Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a optat pentru reabilitarea imobilului existent.

„După cum spune şi legislaţia internaţională, toate aceste proiecte trebuie aprobate în urma consultării Comisiilor Zonale sau Naţionale ale Monumentelor Istorice, care sunt comisii de specialişti care propun cele mai bune soluţii pentru conservarea şi perpetuarea monumentelor istorice”, a spus el.

El a menţionat că Bojdeuca din Ţicău este un ansamblu muzeistic în continuă dezvoltare.

„Fântâna din curte este o piesă construită în 1985. În 1985 furcile din lemn au fost înlocuite cu elemente prefabricate din beton, s-au făcut zidării pentru că vălătucii au dispărut de foarte mulţi ani. Ansamblul muzeal a mai fost completat cu o masă a amintirilor. Este un ansamblu muzeistic în continuă dezvoltare. De la o generaţie la alta pot apărea mici componente din acest ansamblu”, a afirmat Bobi Apăvăloaei.

Deși Bojdeuca se află clasată în grupa B, deci este cu totul în grija autorităților locale, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat Corpului de control verificarea legalității avizului pentru intervenția realizată, iar Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Institutul Național pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunțe asupra calității intervenției, prin analizarea proiectului și prin deplasare la fața locului.

În ianuarie 2022, Bojdeuca din Ţicău a fost închisă publicului pentru a fi restaurată, alături de curtea şi clădirea alăturată, care împreună formează Ansamblul Muzeal „Ion Creangă” Iaşi. Lucrările s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Călător pe Meridiane Culturale”, derulat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova – proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Promovarea culturii locale şi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 – Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric. În cadrul proiectului a mai fost restaurat şi reabilitat drumul istoric de acces din pavaj de granit „Ştefan cel Mare” din oraşul Făleşti, şi s-a făcut şi Reabilitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie „Lazăr Dubinovschi” din oraşul Făleşti.

Valoarea întregului proiect „Călător pe Meridiane Culturale” este de 1,6 milioane de euro, din care 950.000 de euro au fost alocaţi pentru Ansamblul Muzeal „Ion Creangă” Iaşi, din care face parte Bojdeuca, curtea şi o clădire în care funcţionează un muzeu literar. Pentru restaurarea Bojdeucii s-au cheltuit, conform declaraţiilor preşedintelui CJ Iaşi, Costel Alexe, 140.000 de euro, fără TVA.

Lucrările de intervenţie au fost realizate de IASICON SA, în baza Autorizaţiei de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiul Iaşi. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 şi a dispoziţiilor de şantier emise în timpul execuţiei lucrărilor, punând în aplicare soluţiile tehnice propuse.

Construită înainte de 1850 pe strada Ţicăului nr. 4, acum Simion Bărnuţiu nr. 4, Bojdeuca, o casă mică cu pridvor şi două camere, a fost închiriată de Ion Creangă în perioada 1872 – 1889. Pe parcursul a jumătate din anul 1876, aici a locuit şi prietenul său foarte bun, Mihai Eminescu. Ulterior, Creangă a cumpărat imobilul, în care a locuit până la sfârşitul vieţii.

În anul 1917, casa a fost cedată Primăriei Iaşi, moment la care au avut loc o serie de intervenţii pentru a pregăti imobilul pentru găzduirea Muzeului „Ion Creangă”. În anul 1918 Bojdeuca este transformată în primul muzeu literar din ţară. 

Imobilul în care a locuit Ion Creangă a fost în proprietatea familiei Vartic, loc preluat de la Biserica „Buna Vestire”. Ion Creangă a locuit într-o casă din incinta Mănăstirii Golia și, după ce a fost exclus definitiv din rândul clerului, a închiriat această casă în care a locuit până la sfârșitul vieții.

În anul 1917, casa a fost cedată Primăriei Iași, moment la care au avut loc o serie de intervenții pentru a pregăti imobilul pentru găzduirea muzeului Ion Creangă.

În perioada 1931-1936 s-au realizat reparații ale casei de secol XIX, astfel au dispărut furcile de stejar care sprijineau imobilul pe latura de est, a fost realizat un zid de piatră și a fost construită o clădire în incintă pentru îngrijitorul muzeului.

Ca urmare a cutremurului din anul 1940, când a suferit degradări considerabile, a fost necesară o intervenție, efectuată în 1942, cu sprijinul Mănăstirii Neamț.

În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viață și atmosfera în care crea scriitorul.

În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului casei lui Ion Creangă, au avut loc noi lucrări de reparații.

În urma cutremurului din 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit degradări, ieșind din circuit pentru câțiva ani.