Schizofrenia reducerii CAS

Evident aducătoare de capital electoral, relaxarea fiscalității pe muncă, potrivit analiștilor economici, mediului de afaceri și politicienilor, ar putea aduce o reducere a evaziunii, noi locuri de muncă și, implicit, mai mulți bani la buget.

Tema a stârnit talentul oratoric al președintelui Traian Băsescu, de acord cu măsura benefică pentru economie, dar care a refuzat să promulge legea și a întors-o la Parlament. Şeful statului a afirmat că prin reducerea cu 5 procente a CAS la societăţi se realizează o creştere de la 12,5 miliarde de lei la peste 18 miliarde de lei a deficitului fondului de pensii și că, anul trecut, Guvernul a efectuat trei rectificări bugetare, toate trei negative, ca urmare a nerealizării veniturilor planificate. Şeful statului a criticat Guvernul şi în privinţa creşterii şomajului, arătând că un alt element care l-a făcut să întoarcă legea către Parlament este legat de modul în care s-au realizat investiţiile pe anul acesta.

Scăderea încasărilor ar fi atât de mare, precum afirmă președintele, doar dacă nicio firmă nu ar profita de scăderea contribuţiei şi nu ar angaja, prin urmare, mai mulţi oameni, este de părere ministrul de Finanțe, Ioana Petrescu.

Efectul Laffer

„Cred că este o problemă mai mult politică decât economică. Reducerea CAS este sustenabilă în măsura în care nu apar alte derapaje fiscale. În primele şase-nouă luni, bugetul se poate confrunta cu o scădere a încasărilor din contribuţii, ca urmare a efectului matematic al scăderii cotei contribuţiilor. Însă, după această perioadă, se manifestă efectul economic al măsurii respective, de creare de noi locuri de muncă şi de investiţii, care poate conduce la încasări comparabile cu cele de dinaintea luării măsurii. În economie, acest fenomen poartă numele de efectul Laffer. Pe termen scurt, firmele utilizează surplusul de disponibilităţi băneşti pentru satisfacerea nevoii de lichiditate şi de achitare a datoriilor, iar pe termen mediu şi lung, pentru nevoia de forţă de muncă şi cea de investire. Costurile cu forţa de muncă nouă din surplusul rezultat din scăderea CAS-ului care rămâne la dispoziţia angajatorului precum şi înclinaţia spre investire sunt reduse în primele şase-nouă luni, după care vor creşte progresiv în perioadele următoare”, a declarat Dan Armeanu, profesor de economie la Academia de Studii Economice (ASE), pentru Q Magazine.

El ne-a explicat că, în cazul în care CAS scade cu 5%, impactul asupra deficitului bugetar este de aproximativ 0,14% în 2014 şi 0,4% în 2015, golul de resurse urmând să fie acoperit prin îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale și reducerea risipei banului public. Impactul asupra creşterii economice va fi nesemnificativ, în acest an, însă, economistul se aşteaptă, în 2015, la un impact de minimum 0,1% şi un maxim de 0,64%.

Lucruri care ar putea să se întâmple, dar nu ştim sigur…

Pentru a reduce CAS, Guvernul ar trebui să crească rata de colectare a veniturilor la buget, prin reducerea evaziunii, ar trebui să crească nivelul de accesare a fondurilor comunitare, ar trebui să reducă cheltuielile publice, măsuri care nu pot fi aplicate imediat, pentru că cer timp şi eforturi mari, sunt bazate pe nişte modificări structurale, deci nu pot fi puse în aplicare prin nişte decizii de Guvern, ne-a explicat profesorul de economie Mircea Coșea. El spune că nu există posibilitatea cuantificării acestor venituri pentru anul în curs sau pentru anul 2015.

„Există un efect al reducerii CAS care este benefic, dar, în acelaşi timp, s-ar putea că bugetul să aibă anumite pierderi care nu ştiu cum vor fi acoperite. Explicaţiile pe care le-a dat premierul Ponta nu sunt corecte, pentru că elementele pe care dânsul le-a prezentat ca fiind posibil de utilizat pentru echilibrarea deficitului sunt de fapt nişte lucruri care ar putea să se întâmple, dar nu sunt sigur că se vor întâmpla. Dânsul prezintă nişte date previzibile, nu nişte date certe. Dacă CAS este redus, în lipsa altor resurse la buget, este posibil să crească impozitele şi taxele, lucru care s-a văzut deja prin măsura din noul Cod Fiscal de creştere a taxelor la automobile şi la clădiri nerezidențiale. Guvernul va trebui să găsească resurse pentru reechilibrarea bugetului, lucruri greu de făcut, pentru că nici FMI nu a fost de acord cu reducerea CAS”, e explicat Coșea pentru Q Magazine.

O măsură bună aplicată prost e o decizie tot proastă…

Acesta este punctul de vedere al Andreei Paul, prim-vicepreşedintele PDL şi lector universitar la ASE. Ea susţine măsura diminuării CAS şi consideră că aceasta poate fi aplicată.

„Realitatea actuală e că CAS-ul aplicat la noi este mai mare cu aproape 10 procente decât media europeană. (…) Plata taxelor este împovărătoare administrativ. Îţi mănâncă nu doar banii, dar şi timpul şi nervii. Plata taxelor ne aşază pe un ruşinos loc la coada clasamentelor globale. Simplificarea administrativă a taxelor nu presupune costuri bugetare, ci economiseşte banul public. Gradul de ocupare al românilor este redus. Pentru un loc de muncă nou creat, la stat se varsă încă 80% din salariul net, pe lângă toate celelalte taxe şi impozite suportate de angajator. Mai grav, în ultimele două decenii şi jumătate, numărul de salariaţi aproape s-a înjumătăţit, iar cel al pensionarilor aproape s-a dublat.  Evaziunea fiscală a crescut la peste 16% din PIB în anul 2013. Avem al doilea cel mai slab grad de colectare a impozitelor din Uniunea Europeană, după Lituania. Economia subterană, în ansamblu, este evaluată în România la aproape 30% din PIB, adică vreo 40 de miliarde de euro, a doua după Bulgaria, tot în anul 2013”, a declarat Andreea Paul pentru Q Magazine.

Ea ne-a explicat că măsura este sustenabilă împreună cu creşterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei, pentru diminuarea muncii la negru, pentru creşterea veniturilor la buget din impozitul pe venit, din contribuţiile sociale şi din taxele aplicate asupra consumului.