Securitatea cibernetică din perspectivă geopolitică

Arena internațională de astazi este caracterizată de o politica a puterii. Traim intr-o lume multipolara, dar fara un multilateralism eficient, intr-o lume în care interdependenta devine din ce in ce mai conflictuala si in care soft power-ul devine arma: comerțul, tehnologia, datele, informațiile sunt acum instrumente ale competiției politice. Democrația și drepturile omului – modelul nostru european – sunt contestate.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

În diplomația cibernetică sunt implicați toți

Pe scurt, mediul nostru de securitate se degradează, internetul devenind, de asemenea, o scenă pentru disputele geopolitice și diseminarea dezinformarii, unele state folosindu-l din ce în ce mai mult pentru a limita libertățile civile și pentru a-și promova obiectivele ideologice.

Așadar, oriunde ne uităm în jurul nostru, observăm „construirea” de rivalități geopolitice, tehnologia reprezentând linia de falie majoră, iar securitatea cibernetică noul domeniu abordat prioritar.

În tabloul geopolitic actual, s-a desprins necesitatea ca diplomația clasică să îmbrace noi forme care să răspundă și nevoii de a preveni și descuraja comportamentul rău intenționat în spațiul digital.

Diplomația cibernetică operează în esență cu instrumente diplomatice pentru a face față provocărilor cibernetice și cuprinde: construirea de alianțe și răspuns colectiv la amenințările cibernetice; negocierea unui cadru de stabilitate cibernetică care să includă reguli de parcurs pentru acțiunile statului în spațiul cibernetic; negocierea acordurilor bilaterale și a cadrelor de cooperare; asigurarea respectării drepturilor omului în spațiul cibernetic; utilizarea instrumentelor diplomatice pentru a răspunde amenințărilor; încurajarea dezvoltării capacităților de securitate cibernetică, integrarea problemelor cibernetice în discuții mai ample despre securitatea națională.

Ce face totuși diplomația cibernetică diferită sau notabil în comparație cu alte forme de diplomație?

O diplomație cibernetică eficientă necesită în primul rând implicarea mai multor actori decât a celor statali, actorii din industria și societatea civilă jucând un rol vital în formarea capacităților și normelor de diplomație pentru a face o diferență semnificativă și a contracara amenințările care emană din spațiul cibernetic.

Așadar, diplomația cibernetică diferă față de alte forme de diplomație, deoarece este prima diplomație reală cu mai multe părți co-interesate implicate, participând la definirea tuturor aspectelor lumii noastre actuale și viitoare, impactând toate celelalte domenii de cooperare. Însuși internetul ca sistem interconectat fără frontiere, este ingestionabil de o singură țara, companie sau organizație.

Diplomația cibernetică, în comparație cu alte forme de diplomație, este o zonă relativ nouă de competiție și colaborare între state, în care regulile, normele și efectele acțiunilor sau inacțiunilor statelor nu sunt clar definite. Cei care s-au angajat la nivel diplomatic în agenda cibernetică au fost nevoiți să dezvolte un cadru de reglementare nou într-o perioadă scurtă de timp, fără posibilitatea de a folosi framework-uri din alte domenii ca ghid.

Vulnerabilitățile depășesc securizarea

Digitalizarea accelerată mărește suprafața vulnerabilă într-un ritm care nu este egalat de eforturile de a o securiza de un stat sau de comunitatea internațională în ansamblu. De aceea, diplomația cibernetică este un domeniu nu numai de importanță strategică, ci și unul care atinge și influențează transversal progresul global precum și viața de zi cu zi a indivizilor la fiecare nivel, cu un set de consecințe semnificative si ramificate economice, politice, sociale și de securitate pentru statele naționale și pentru comunitatea internațională în ansamblu.

Prin urmare mizele sunt mari, regulile jocului nu sunt suficient de definite, iar subiectele și acțiunile sunt complexe.

În ultimul timp s-au înregistrat progrese semnificative în promovarea diplomației cibernetice la rang de domeniu de prioritate națională și internațională.

Din 2017, Uniunea Europeană (UE) are un set cuprinzător de instrumente pentru diplomația cibernetică. Unul dintre instrumentele sale este regimul autonom de sancțiuni cibernetice al UE, adoptat în anul 2019. Acest fapt face posibilă aplicarea unor măsuri restrictive persoanelor și entităților implicate în atacuri cibernetice semnificative care amenință UE sau statele sale membre, indiferent de naționalitatea sau locația făptuitorului.

În decembrie 2020, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE, cu scopul de a consolida reziliența Europei la amenințările cibernetice și de a asigura faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale fiabile și de încredere.

În data de 22 martie 2021, Consiliul UE a adoptat concluzii privind Strategia de securitate cibernetică care subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale, dezideratul fiind de a consolida poziția de lider a UE la nivel global, în domeniul digital și capacitățile sale strategice.

Una din prioritățile președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene care a debutat la 1 iulie 2022, structurate în jurul motto-ului „Europa ca sarcină: regândire, reconstruire, reconstituire a puterii”, este tocmai consolidarea capacităților de apărare ale Europei și a securității în spațiul cibernetic.

În mod specific, prioritățile președinției cehe în domeniul securității cibernetice vizează:

• Reziliența: Dezvoltarea strategică a capacităților cibernetice și Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică

• Multilateralismul: O voce europeană puternică în organizațiile internaționale

• Drepturile omului: Abordarea centrată pe om a noilor tehnologii / Umanismul digital.

Președinția cehă abordează amenințările cibernetice și contextul geopolitic al noilor tehnologii si se va concentra pe dezvoltarea rapidă a așa-numitului set de instrumente hibride, pe lupta împotriva dezinformării și pe securitatea spațiului cibernetic. Totodată, mandatul Cehiei se va centra pe negocierile pe marginea propunerii de regulament pe tema securității cibernetice a instituțiilor, organismelor și agențiilor UE si va continua discuțiile privind diplomația cibernetică, privind Unitatea comună de securitate cibernetică și implementarea Strategiei UE de securitate cibernetică.

La nivel național, prin Hotărârea de Guvern nr. 1321 din 30 decembrie 2021, a fost aprobată Strategia de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022-2027, precum și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de securitate cibernetică a României, pentru aceeași perioadă, document strategic care acordă o importanță ridicată diplomației cibernetice, „acționând în scopul promovării, susținerii, apărării și protejării, prin dialog internațional și cooperare cu țările partenere și organizațiile internaționale a unui spațiu cibernetic global, deschis, liber, stabil și sigur, în care drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept se aplică pe deplin pentru bunăstarea socială, creșterea economică, prosperitatea și integritatea societății libere și democratice și care contribuie la prevenirea conflictelor, atenuarea amenințărilor la adresa securității cibernetice și la o mai mare stabilitate în relațiile internaționale.”

Mai mult, până la sfârșitul anului curent, trebuie să operaționalizăm la Bucureşti Centrul de competente în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică. Noul organism european are menirea de a canaliza în special finanțarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală.

Având în vedere valoarea pieței securității cibernetice a UE, estimată la peste 130 de miliarde EUR, cu o rată anuală de creștere de 17%, numărând peste 60 000 de întreprinderi în domeniul securității cibernetice și peste 660 de centre de expertiză în materie de securitate cibernetică, si ținând cont că țările europene ocupă 18 din primele 20 de locuri în indicele mondial al securității cibernetice, UE si respectiv tara noastră trebuie să investească semnificativ în consolidarea capacităților privind reziliența cibernetică și lupta împotriva criminalitatii cibernetice, iar diplomația cibernetică reprezintă principalul instrument în arena geopolitică actuală.