Stelian Ion: „Numirea unui judecător ca Procuror general e ca și cum ai pune un neurochirurg să te opereze la genunchi”

Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, critică amendamentul potrivit căruia un judecător poate deveni procuror general, care a fost adoptat de comisia specială a Parlamentului.

• Hagi, noul selecționer al echipei naționale
• Zamfir: Depunerea unei moțiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil
• Șapte centre de plasament și cinci clinici medicale din Ilfov, în vizorul poliției
• Nicușor Dan, la ASE: Ne aflăm în plin război informațional
• PSD-Imposibila întoarcere

În opinia lui Stelian Ion, introducerea acestui amendament în mult discutatele legi ale justiției echivalează cu a „pune un neurochirurg să te opereze la genunchi sau un chirurg ortoped să facă o operație pe creier” sau – mai mult – ar fi ca și cum ai pune un procuror președintele Înaltei Curți.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ion indică faptul că acest amendament a fost „băgat pe sub ușă” de un reprezentat al minorităților care ar fi fost împins în față de coaliția PSD-PNL. În plus, Stelian Ion denunță „complicitatea” dintre președintele Iohannis și reprezentanții coaliției de guvernare în aplicarea acestor acțiuni „subversive”. Credința lui Stelian Ion este că legea este făcută cu dedicație, ceea ce înseamnă că Iohannis ar avea deja pe cineva în vedere pentru funcția în discuție.

Fostul ministru a identificat tendința oligarhizării justiției, subliniind că Iohannis și Predoiu „una spun și alta fac”, ceea ce denotă o „ipocrizie șocantă”.

Vă prezentăm textul postării lui Stelian Ion.

„Să croiești din start legea cu dedicație pentru cineva anume este profund greșit. Am fi naivi să credem că tot ce se întâmplă în comisia specială pentru legile justiției nu a făcut obiectul unor discuții și cu Președinția.

Eu nu cred lucrul ăsta, cred că s-au discutat și cred că ce se întâmplă acum în Comisia Juridică e rodul acelor discuții. Amendamentul ca un judecător să poată fi numit Procuror general arată că e făcut cu dedicație, că președintele Iohannis ar avea deja în vedere să numească pe cineva dintre judecători. Este o judecată de valoare, dar toate aceste lucruri rezultă logic din cum s-au derulat faptele de-a lungul timpului.

A fost un amendament băgat pe sub ușă și preluat apoi de puterea PSD-PNL într-un mod cu totul netransparent și îngrijorător.

Sunt câteva teme foarte importante pentru o justiție corectă și eficientă, cum ar fi numirea procurorilor de rang înalt, promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, modalitatea de selecție a magistraților, răspunderea disciplinară, și ele trebuie asumate. PSD și PNL nu și-au asumat acest amendament deosebit de nociv, au împins de la spate un reprezentant al minorităților să depună acest amendament și, fără discuții, fără explicații, l-au votat rapid.

Numirea unui judecător ca Procuror general e ca și cum ai pune un neurochirurg să te opereze la genunchi sau un chirurg ortoped să facă o operație pe creier. E ca și cum ai pune un procuror direct președintele Înaltei Curți.

Reprezentanții sistemului judiciar au luptat atâția ani pentru separarea carierelor de judecător și procuror. M-a mirat foarte tare, în sens negativ, faptul că acest amendament nociv nu a fost criticat de reprezentanții CSM și nici de președinta Înaltei Curți, prezenți aseară la dezbaterea din comisia specială. Separarea carierelor este bună numai când convine unora. Când nu convine, aceasta este ignorată.

Între discursul președintelui și al omului său de casă, ministrul Cătălin Predoiu, și faptele lor concrete este o prăpastie fără margini. Una spun și cu totul altceva fac. În momentul în care am sesizat anul trecut Comisia de la Veneția pe desființarea SIIJ, președintele a fost cel care a trimis a trimis semnale puternice că e greșit să sesizăm Comisia de la Veneția, mai bine să mergem înainte mai repede. Și au mers înainte mai repede și au votat legea cu câteva zile înainte să apară opinia Comisiei de la Veneția care le-a făcut praf proiectul. Dar nu au mai ținut cont. La fel și acum: una spun – „trebuie să ținem cont, să ridicăm MCV etc” – și în realitate fac exact pe dos. O ipocrizie șocantă.

România prezentului este România în care democrația se duce cu pași repezi spre o oligarhie, spre întărirea puterii președintelui și a camarilei din jurul său. E o oligarhie a hoției și a imposturii, a puterii deținute de câțiva hoți de lucrări științifice și de escroci.

Trebuie să luptăm împotriva acestor tendințe de oligarhizare.”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

Procurorul General reacționează

Gabriela Scutea, procurorul general al României, susţine că amendamentul adoptat miercuri, 28 septembrie, de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei potrivit căruia un judecător poate fi numit în funcţia de procuror general al României ridică semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce priveşte conformitatea cu prevederile constituţionale.

Într-un punct de vedere transmis Agerpres miercuri seara Gabriela Scutea critică amendamentul adoptat de Comisia specială şi consideră că este necesar ca procurorii să se pronunţe asupra acestei probleme în cadrul adunărilor generale.

Redăm integral punctul de vedere transmis de Gabriela Scutea:

„ În această seară, în cadrul Comisiei speciale comune s-a aprobat un amendament care deschide posibilitatea ca în funcţia de procuror general să fie numit un judecător.

Practic, amendamentul înlocuieşte sintagma dintre procurorii care au o vechime (…) cu sintagma dintre magistraţii care au o vechime, sensul diferit al termenilor fiind neechivoc.

Constituţia în art. 131 alin. 2 prevede în mod expres că Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, o astfel de modificare ridicând semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce priveşte conformitatea cu prevederile constituţionale.

Lucrările Comisiei, specifice dezbaterii parlamentare, au fost într-o atmosferă de lucru pozitivă, în ansamblul lor. Dar discutarea acestor amendamente s-a amânat succesiv din ziua 1 până în ziua 3 a dezbaterilor (pe legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor), iar astăzi autorul amendamentelor nu s-a prezentat, solicitând Comisiei ca amendamentele să fie examinate în acest fel.

Votul s-a dat fără o prezentare a raţiunii amendamentului. Tocmai în cazul unei legi care priveşte justiţia, imperativul elaborării de politici evidence-based a fost ignorat.

În privinţa fondului modificării aduse, deşi din 2018 pentru judecători şi procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanţă de către parlamentari.

La nivelul acestei funcţii, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituţională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului şi să aibă acea experienţă care să îi permită să depisteze şi să îndrepte practici neconforme rolului şi misiunii Ministerului Public.

Întrucât proiectul a fost în dezbatere publică din 2020 şi au fost organizate adunări generale pentru consultarea judecătorilor şi procurorilor, în acest moment consider că este necesar ca adunările generale să îşi exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanţă pentru Ministerul Public.

Să avem în vedere că procurorul general reprezintă Ministerul Public, face parte din cultura instituţională a acestuia şi este cel care coordonează şi stabileşte politici pentru întreaga instituţie”.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat, miercuri, un amendament la proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care oferă posibilitatea unui judecător de a fi numit procuror general al României.”, a transmis Gabriela Scutea.

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod”, prevede respectivul amendament.

Iniţiatorul amendamentului a fost deputatul Ibram Iusein, care aparţine de grupul minorităţilor.