„Trădare să fie, dar s-o știm și noi!”

Adoptat tacit de Camera Deputaţilor şi respins de Senat, proiectul care prevedea autonomie pentru Ţinutul Secuiesc a stârnit un scandal politic, diplomatic, cu ecouri europene. La ce înţelegeri oculte s-a referit preşedintele Klaus Iohannis? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Parlament? Liderii PNL, îl contrazic pe șeful statului și susțin că oponentul lor „de temut”, Marcel Ciolacu, nu are nicio agendă ascunsă.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

PREȘEDINTELE IOHANNIS DENUNȚĂ TRĂDAREA PSD…

Cel care, într-un neașteptat puseu de naționalism, a alertat opinia publică asupra glonțului care a trecut pe la urechea României, a fost însuși Președintele României. Iată declarația sa:

„Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor.

Jó napot, Ciolacu! (Bună ziua, Ciolacu) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă.”, declara Klaus Iohannis în urmă cu două zile.

…IAR PREȘEDINTELE CIOLACU RĂSPUNDE

Acestui rechizitoriu de o impecabilă claritate i-a răspuns, integral în limba română, acuzatul principal, președintele PSD și al Camerei Deputaților, onorabilul Marcel Ciolacu. Pe o platformă de socializare, respectând toate normele de distanțare socială, acesta a publicat următorul mesaj urbi et orbi (urbei și lumii):

„Iohannis a vrut să acopere incompetența Guvernului PNL pe care îl conduce! De asta a avut acea ieșire necontrolată și mincinoasă legată de Ținutul Secuiesc!!! Cer SRI și SIE să dezmintă aceasta minciună grosolană a lui Iohannis!

Iohannis vrea să ascundă, de fapt, că 1.027.824 de români sunt astăzi aruncați în șomaj tehnic, iar alți 260.171 și-au pierdut deja locul de muncă. Cei mai mulți dintre ei nu mai au bani să supraviețuiască decât o lună de zile și nu știu dacă și când se vor întoarce la muncă. Asta e realitatea pe care o ascunde președintele.

1. Îi solicit ferm președintelui Iohannis să vină cu dovezi clare, altfel toată lumea va înțelege că este o nouă minciună din seria celor pe care le-a lansat la adresa profesorului Străinu-Cercel sau pe tema redeschiderii școlilor din Franța.
2. Solicit comisiilor parlamentare de control SRI și SIE să se întrunească săptămâna viitoare și să convoace șefii serviciilor pentru a prezenta un raport oficial asupra informațiilor false enunțate în spațiul public de președintele Iohannis.
3. PSD va depune o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva lui Iohannis pentru instigare la ură pe baza răspândirii de informații false.

Iohannis nu-și poate depăși condiția de președinte PNL! Se poarta ca și cum nu este președintele tuturor românilor!”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

TĂCEREA ZEILOR

Ceea ce a intrigat în această dispută a fost împăciuitorismul neuzual al celui de al doilea acuzat, premierul maghiar Viktor Orban, presupusul complice al lui Marcel Ciolacu în tranzacția având ca obiect vânzarea-cumpărarea Ardealului, și tăcerea asurzitoare a PNL, partidul din care Președintele Iohannis și-a extras guvernul său.

Viktor Orban și-a exprimat simpatia față de Klaus Iohannis, dacă nu și față de „rătăcirea sa naționalistă”, îndemnându-și compatrioții ca deocamdată să nu ridice mănușa aruncată de București, Budapestei și recomandându-le acestora, dar și maghiarilor din România și Ungaria, să încerce mai degrabă a menţine relaţiile de bună vecinătate și a-i respecta pe români.Într-un interviu radiofonic, el a făcut apel la răbdare, fără a-și ascunde totuși „nedumerirea” față de asemenea fraze pe care nu le-ar fi„auzit venind din România nici măcar în cele mai tulburi perioade antidemocratice”, și a se întreba dacă e vorba de provocare, de un accident sau de „primele mişcări ale unei noi strategii naţionale româneşti”.

În ceea ce îl privește pe celălalt Orban, Ludovic, ceea ce este de natură să surprindă este ceea ce pare a fi o schimbare de atitudine față de actele de înaltă trădare, în comparație cu perioada în care se afla în opoziție.

Pe vremea aceea, ne amintim foarte bine, cu o vigilență patriotică fără cusur, preşedintele PNL, Ludovic Orban a depus, în „calitate de cetăţean al României”, o sesizare la Parchetul General prin care cerea urmărirea penală a primului-ministru Viorica Dăncilă, predecesorul său, şi a liderului PSD de atunci, Liviu Dragnea, pentru fapte de înaltă trădare constând purtarea de discuții exploratorii cu guvernul israelian referitoare la mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, precum și, pentru a relua chiar expresia Președintelui Iohannis, pentru „ce alte înțelegeri vor fi făcut cu evreii” prin Israel. Ulterior, DIICOT a clasat dosarul reținând că „faptele nu există”.

De astă dată faptele par mult mai grave. Nu mai este vorba despre schimbarea adresei unei ambasade, ci de înstrăinarea unei părți importante a teritoriului național, contra unei „recompense” oferite în folos personal de șeful unui guvern străin. Cu responsabilități sporite față de țară, era de așteptat ca Ludovic Orban, în calitate de Prim ministru, iar nu doar de simplu cetățean, să sesizeze de îndată Parchetul General.

Să nu considere oare șeful executivului român că Marcel Ciolacu este cel puțin la fel de trădător ca „odioasa” Viorica Dăncilă și „sinistrul” Liviu Dragnea? Greu de crezut. Probabil că este vorba despre o întârziere de câteva zile explicabilă prin interpunerea sărbătorilor prilejuite de 1 Mai, ziua internațională a oamenilor muncii.

Q MAGAZINE A CULES OPINIILE LIDERILOR PARTIDULUI DE GUVERNĂMÂNT – PNL

Vorbele Președintelui (Republicii) Iohannis, urmate de tăcerea Președintelui (PNL) Orban, au lăsat fără răspuns o serie de întrebări importante: Despre ce înţelegeri ascunse este vorba? De ce nu s-a depus plângerea penală pentru înaltă trădare îndreptată împotriva lui Marcel Ciolacu, la fel de prompt ca în cazul Vioricăi Dăncilă? Întrucât crima s-ar fi petrecut „în birourile secrete din Parlament, de ce nu se inițiază imediat o anchetă parlamentară? Cum a fost posibil ca un proiect de lege neconstituțional să fie adoptat chiar și tacit, adoptarea tacită fiind bazată pe prezumția că nimeni nu are obiecțiuni asupra proiectului în cauză? Chiar se putea pierde din vedere nevoia aducerii proiectului spre dezbatere și vot în plen fără cooperarea vinovată a Președintelui Camerei (PSD) și a liderilor parlamentari ai partidului de guvernământ (PNL)? Să fi existat o conivență între PNL, PSD și UDMR?

Iată un grupaj al răspunsurilor primite:

Cezar Preda, șeful grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților: Ordinea de zi a Parlamentului României este stabilită de comitetul liderilor. Acesta stabileşte şi priorităţile şi modul în care se structurează proiectele legislative pe ordinea de zi. 

Dacă putem vorbi de neglijenţă, delăsare, inconştienţă, rea-credinţă, ne putem duce în zona Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi a comitetului liderilor. Ei au stabilit exact ce intră pe ordinea de zi şi ce nu. 

Nu există motivaţia că din cauza COVID-19 nu s-a reuşit întrunirea Parlamentului. Nu e adevărat. Am avut două şedinţe de plen până ca acest proiect să treacă pe acest considerent al depăşirii termenului de dezbatere. 

Puteţi să luaţi toate stenogramele Biroului Permanent şi ale deciziilor liderilor de grup şi o să vedeţi când s-a spus că acest proiect nu trebuie să intre. Asta ca să nu transmitem un semnal negativ în Europa noastră, în care nu se admit drepturi colective, asemenea separaţiuni, în care Spania şi Italia stau cu ochii pe noi. 

Cei care erau conştienţi de responsabilitatea lor, să vedem pe care din ei nu i-a interesat să treacă pe ordinea de zi, ca să existe o dezbatere parlamentară şi să pice în Camera Deputaţilor, pe care toată Europa şi toată lumea o consideră cea mai puternică cameră a Parlamentului României. 

Dacă investigaţi, veţi vedea cine nu a vrut să pună pe ordinea de zi, pe cine nu a interesat. Aceste lucruri nu pot fi doar în dreptul unui om sau unui partid. Cred că veţi vedea cine se face vinovat de acest lucru şi cine trebuie să plătească.

Procedura de trecere a unui proiect legislativ printr-o cameră a Parlamentului României fără dezbatere este o procedură uzuală. Sigur, nu în condiţiile în care discutăm de o gravă abatere de la Constituţia României. 

În fiecare legislatură se bagă autonomia Ţinutului secuiesc şi autonomia maghiară. Sunt drepturi colective pe care Consiliul Europei nu le admite. Nu există ca un drept colectiv să poată să treacă. Atâtea proiecte nu au trecut până acum, au fost respinse de la prima cameră. 

În acest moment, noi, Camera Deputaţilor am făcut o mare greşeală. Indiferent că la Senat toate forţele au respins aşa ceva, mesajul se duce glonţ în toată Europa. Nu există să transmiţi la nivelul diplomaţiei europene şi politicii parlamentare europene mesajul că ai greşit şi că «domnule, ştiţi ceva, noi am fost depăşiţi de acest eveniment cu coronavirus şi nu ne-am mai gândit la altele». 

În UE sunt probleme similare cu ale noastre. Spania nu poate să accepte că o cameră a Parlamentului României a lăsat să treacă tacit o asemenea pretenţie de drepturi colective. Nu are cum să treacă. Italia se uită la fel de atent. 

Dacă mă întrebaţi pe mine, Cezar Preda, deputat PNL, subiectul rămâne în zona unor declaraţii politice pentru că, altfel, erau deja sesizate organele în drepturi, dacă exista o asemenea motivaţie. 

Îl cunosc pe Marcel Ciolacu de foarte mult timp. E un om serios, un om bun, nu are agende ascunse, este un patriot. Îl ştiu de când era mic, tatăl lui era pilot şi îi cunosc familia foarte bine. Nu îl văd având înţelegeri oculte cu nimeni, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-i tragă la răspundere pe cei care erau obligaţi să pună proiectul pe ordinea de zi. 

Nu preşedintele Camerei stabileşte ordinea de zi, ci comitetul liderilor. Dacă cineva nu vrea să pună pe ordinea de zi, în Biroul Permanent, reprezentanţii tuturor partidelor ridică această problemă. 

Marcel Ciolacu trebuie să facă evaluarea şi să vadă dacă a greşit el sau alţii, care trebuie să plătească. Este inadmisibil ca cineva să nu plătească pentru o asemenea gravă eroare, o gafă făcută la nivel de Parlament.” 

Despre înțelegeri ascunse nu știe nimic nici un alt membru marcant al PNL, Victor Paul Dobre, care califică adoptarea tacită a legii Ținutului Secuiesc în Camera Deputaților drept o eroare. 

„Nu ştiu, nu am auzit de o discuţie în acest sens privind o plângere penală îndreptată împotriva lui Marcel Ciolacu. Nu am informaţii şi nu fac comentarii despre eventuale înţelegeri oculte. 

În fiecare legislatură este câte un proiect pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Ceea ce s-a întâmplat acum este o eroare care ne-a pus într-o situaţie neplăcută, pentru că legea nu a trecut şi nici nu va trece niciodată. Faptul că într-o cameră a Parlamentului a fost adoptată tacit motivează reacţia imediată şi fermă a preşedintelui. Lucrul ăsta a permis şi mobilizarea Senatului pentru a respinge legea cât mai repede.” – a declarat Victor Paul Dobre pentru Q Magazine. 

Deputatul PNL Mircea Banias apreciază că o plângere penală pe numele președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu „e o decizie politică pe care partidul o va lua dacă consideră necesar. E prematur să mă pronunţ eu. Vă spun cu toată sinceritatea, atâta vreme cât nu cunosc despre ce este vorba, nu am cum să mă pronunţ, eu nu am cunoştinţă despre înţelegeri oculte.”

Pe de altă parte, acesta este de părere că „Preşedintele are mare dreptate. Atâta timp cât PSD controlează şi are majoritate în Camera Deputaţilor, este inadmisibil să laşi o asemenea lege cu rezonanţă şi cu implicaţii sentimentale să o laşi să treacă prin adoptare tacită.

Era datoria preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a majorităţii să pună acest proiect pe ordinea de zi în aşa fel încât să fie dezbătut, votat şi respins.” 

În comparație cu Cezar Preda, Roberta Anastase vede posibilă o comisie de anchetă în Parlament, care să verifice modul în care a trecut legea UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc. 

„Noi avem ca mecanism parlamentar comisia juridică, care este abilitată inclusiv pentru a analiza toate sesizările care vizează funcţionarea Camerei Deputaţilor. Poate fi făcută o comisie de anchetă în măsura în care discuţia comportă o amplitudine mai mare sau poate fi sesizată pe încălcarea procedurilor. 

Problema a fost că nu a apărut pe ordinea de zi. A existat un raport negativ de la comisia de specialitate, deci proiectul a fost dezbătut, dar acest raport nu a fost introdus pe ordinea de zi. Asta intra în atribuţiile Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi al preşedintelui, care monitorizează rapoartele venite de la comisii. 

În mod normal, paşii ar putea să fie următorii: sesizarea comisiei juridice şi pe baza rezultatelor poţi să sesizezi organele competente pentru acuzaţia de abuz în serviciu. Dar, nu ştiu dacă sunt întrunite condiţiile. 

Eu nu deţin informaţiile pe care le are preşedintele. Sunt convinsă că de fiecare dată când iese public vorbeşte documentat. În acelaşi timp, fiind un subiect atât de sensibil, suscită anumite întrebări, dacă nu chiar suspiciuni cu privire la modalitatea în care acest proiect a trecut de Camera Deputaţilor, fără să fie dezbătut.”, a declarat Roberta Anastase pentru Q Magazine. 

„Mai degrabă văd un serios demers de anchetă parlamentară. Nu confund răspunderea politică cu cea penală.” – a opiniat și Iulia Scântei, senator PNL. 

CE PUTEM ÎNȚELEGE?

Punerea cap la cap a acestor declarații, acuze, scuze și explicații ne duce spre conturarea unei situații destul de ciudate.

Primul ministru al Ungariei, adesea acuzat de aroganță, agresivitate și româno-scepticism, nu știe cum să calmeze situația și să îl scuze sau măcar să amâne procesul Președintelui Iohannis. E posibil să știe că, de fapt, nu acesta a vorbit, ci a fost ventrilocul altcuiva. Poate Angela Merkel? Poate Donald Trump? Până va elucida misterul nu are de ce să intre în clinci cu mesagerul român, purtător al cartonașului galben german sau al celui roșu american.

Liberalii, deși nimeni nu știe nimic (nici despre aranjamente oculte, nici despre birouri secrete, nici despre tranzacții teritoriale), nu se îndoiesc că Președintele Republicii știe ce spune, dar îl iubesc sincer și pe Președintele Camerei. Și din această dilemă se pare că nu pot ieși.

La urma urmei, sub conducerea lui Ciolacu, PSD a devenit ramura social-ipocrită din Șoseaua Kiseleff, a partidului cinic-corporatist din Aleea Modrogan. Și cum și unii și alții aveau nevoie de voturile UDMR, de ce ar fi oprit adoptarea tacită a proiectului de lege privind autonomia secuilor, oricum fără perspective de a deveni altceva decât un truc pentru a convinge comunitatea maghiară din România să mai voteze un partid etnic rămas fără obiect, dar cu pofte mari, oricând util pe post de balama.

Cât despre justiția română, care de astă dată nu s-a mai autosesizat, ea poate spune că „trădător este doar cel pe care îl stabilim noi”, cum spunea și Hitler despre evrei. Așa a ajuns trădătorul Dragnea în închisoare. Nu ca trădător al României, ci al „nobilelor idealuri ale corporatismului globalist”. Să fie primit!