Transalpina: Pericol pentru șoferi, cadou politic

Aceasta, după un contract de atribuire semnat în 2008 și lucrări oprite în 2012. Construcția a fost plătită în pondere de două treimi, dar s-au realizat doar 34 de kilometri din 110. CNADNR arată cu degetul către Romstrade, companie aflată în insolvență.

Drumul este periculos, însă șoferii par să nu țină seama de avertismente, traversează Transalpina „pe proprie răspundere”. Afacerile din domeniul turismului din zonă sunt amenințate de situația drumului impracticabil în condiții de siguranță rutieră, dar își continuă activitatea. Drumul a fost declarat închis, după care au venit anunțuri din partea Prefecturii Vâlcea că Transalpina este deschisă traficului, după marcarea zonelor periculoase.

Şoseaua Transalpina, sau DN 67C, este un drum de aproximativ 148 de kilometri lungime care traversează Munţii Parâng, între localitatea Rânca (Gorj) şi Sebeş (Alba). Reabilitarea acestui drum a început în 2008, valoarea acesteia fiind de peste 350 de milioane de euro, şi a fost oprită în anul 2012, în momentul în care firma care o executa, Romstrade, a intrat în insolvenţă. Efectuase doar 34 de kilometri de drum.

Nici să reziliem, nici să construim!

Pe drumul naţional DN 67C Transalpina, sectorul Bengeşti – Sebeş, circulaţia rutieră este deschisă doar între localităţile Bengeşti – Rânca. Sectorul de drum naţional DN 67C Transalpina, cuprins între kilometrul 34 (localitatea Rânca, judeţul Gorj) şi kilometrul 148 (localitatea Sebeş, județul Alba), este închis circulaţiei publice pe toată perioada anului, din cauza nefinalizării lucrărilor de construcţie şi a imposibilității asigurării condiţiilor de siguranţă a traficului rutier, interdicţia fiind semnalizată prin indicatoare specifice, încă de la începutul lucrărilor, în 2008, a transmis Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), la solicitarea Q Magazine.

„SC Romstrade SRL este în insolvență și CNADNR SA a transmis antreprenorului notificare prealabilă de reziliere a contractului. SC Romstrade SRL, prin administratorul judiciar, a comunicat că Adunarea Generală a Creditorilor nu dă curs rezilierii contractului mai sus menționat. (…) Pe parcursul derulării contractului, Antreprenorul nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finaliza lucrările de modernizare în termenele stabilite. În data de 05.10.2012, CNADNR SA a suspendat lucrările”, a comunicat CNADNR, pentru Q Magazine.

Compania de autostrăzi acuză contractantul de abandonarea lucrărilor, neasigurarea conservării acestora, lucru care a dus la degradări ale structurii de rezistență a drumului, provocate de scurgerea necontrolată a apei provenite din precipitații și din topirea zăpezilor. Acestea pot constitui un potențial pericol de cedare a drumului sub acțiunea traficului, mai ales că Romstrade nu a echipat sectorul de drum cu elementele de siguranță obligatorii precum parapete de siguranță, semnalizare verticală și marcaj rutier.

În momentul de față, compania de autostrăzi se găsește în situația de a evalua lucrările pentru a stabili exact prejudicial creat de către Romstrade, pentru a demara o acțiune în instanță. Astfel că, doar în urma rezilierii contractului, CNADNR va organiza o licitație pentru atribuirea construcțiilor unei alte companii și va interveni în a asigura siguranța rutieră pe Transalpina, după ce contractul va fi reziliat, ne-a transmis CNADNR.

Ce se dă nu se mai cere? Legea permite rezilierea…

Nu se știe când va fi reziliat contractul și, mai ales, când se va putea circula în siguranță pe Transalpina. Totuși, specialiștii în insolvențe spun că lucrurile nu sunt chiar atât de complicate… oricare dintre părți poate rezilia contractul.

„Legea insolvenței spune că, din momentul în care se deschide procedura, contractele se presupun a fi continuate. Dacă administratorul judiciar sau partea contractantă solicită, se poate rezilia contractul. Fie din partea administratorului judiciar, fie din partea contractantului. Din punct de vedere juridic, dacă Romstrade nu a intrat încă în faliment, ceea ce ar însemna imediat încetarea tuturor contractelor și orientarea societății către lichidare, ar fi trebuit să se continue acel contract. Economic, însă, nu văd cum ar fi putut să fie continuat, întrucât era vorba de fonduri pe care să le aibă la dispoziție societatea. Există situații similare, a fost încetat și contractul pentru inutilul pasaj de la Mihai Bravu, făcut de Oprescu, și care s-a continuat cu altă societate. Contractul se continuă astfel încât, pe de o parte, lucrările în curs să se ducă la bun sfârșit, pe de altă parte, constructorul să supraviețuiască, în interesul tuturor părților”, a explicat, pentru Q Magazine, Gheorghe Piperea, avocat specialist în insolvențe.

Avocatul ne-a explicat că, dacă administratorul judiciar are mijloacele necesare pentru a continua lucrările, se poate opune la reziliere, dar pentru asta trebuie să ofere niște garanții, în instanță. Pe de altă parte, spune Piperea, Romstrade poate pretinde, în justiție, niște despăgubiri, pentru rezilierea contractului. „În rest, nu văd de ce s-ar opune…”, a afirmat Piperea.

El ne-a explicat că CNADNR ar trebui să emită notificare de reziliere, pentru că legea insolvenței îi permite acest lucru. Apoi, CNADNR ar trebui să înceapă imediat procedurile pentru atribuire și, în cazul în care, în continuare, există o opoziție din partea administratorului judiciar, să formuleze, în cadrul procedurilor de insolvență, cerere de despăgubiri.

„Dar nu mă aștept să facă asta, pentru că CNADNR lucrează cu cei mai slabi avocați, dar, în același timp, cei mai scumpi. Ca și în cazul constructorilor, pentru că tot CNADNR a ales și Romstrade, care nu era tocmai într-o situație bună nici când i s-a atribuit, cu titlul de cadou, această lucrare. A fost un cadou politic acolo”, a precizat Gheorghe Piperea.

Scump și de calitate îndoielnică

De aceeași părere este și Augustin Hagiu, consultant în transporturi. „Dacă contractele de execuție sunt atribuite politic, la prima schimbare de la minister se clatină contractele. CNADNR și Ministerul Dezvoltării din 2008 sunt de vină pentru situația aceasta. Ar fi trebuit să aleagă un constructor serios, nu companii de carton care au dat dovadă și în alte cazuri de neseriozitate in realizarea lucrărilor. Aș compara această situație cu cea de la autostrada Nădlac-Arad, unde construcțiile au început în 2011, iar Romstrade am văzut că a întârziat lucrările, stadiul actual fiind acela că încă se organizează licitații pentru aceste construcții. Toate aceste bâlbe ne costă pe noi. Plătim rovinietă, combustibilii au fost supra-accizați pentru a se strânge bani pentru construcția de autostrăzi și drumuri naționale. CNADNR ar trebui să plătească doar 50% inițial constructorului, restul de bani să fie achitați în momentul finalizării lucrărilor. Este singura țară din Europa unde execuția este plătită în pondere covârșitoare înainte de finalizarea lucrărilor”, a declarat Hagiu pentru Q Magazine.