UE sau UEE?

Republica Moldova trece prin cea mai mare criză economică, dar și politică, practic, de la Declarația de Independență din 1991, care a luat amploare în aprilie 2009. Disperarea societății e și mai uriașă și nu aduce nimic bun, doar suspiciune, dezinformare și dezbinare. Numeroasele alegeri parlamentare anticipate și perindarea guvernelor într-un termen scurt au generat actuala criză politică și economică.

Cert este că generația noastră nu are voie să aștepte. Este miros de schimbare la Chișinău, dar pentru asta e nevoie ca întreaga societate să se mobilizeze. Or, anume de o amplă mobilizare este nevoie în turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, pe 13 noiembrie, atunci când se „vor bate” doi candidați cu vectori total opuși: Maia Sandu, candidat PAS – pro Uniunea Europeană și Igor Dodon, candidat PSRM – pro Uniunea Economică Euroasiatică.

Până nu demult, președintele R. Moldova era ales de Parlament. În luna octombrie 2015, a fost făcută o sesizare la Curtea Constituțională, din partea celui mai numeros grup de deputați aflați în opoziție, referitor la modul de alegere a Preşedintelui. Astfel, la 4 martie 2016 Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova. Practic, statul, care până acum a tot fost numit „capturat”, a fost făcut knockdown de Curtea Constituțională, așa încât viitorul președinte al Republicii Moldova este ales de popor.

Pe 30 octombrie, cetățenii R. Moldova au mers să-ți aleagă prin vot direct șeful statului, dar rezultatele dictează un tur II. Primul scrutin al alegerilor a adus procente pe alocuri neașteptate pentru unii lideri politici, dar nimic nu ne mai miră.

R. Moldova fiind mereu sub zodia surprizelor, este greu să anticipăm și să precizăm care va fi soarta acestui stat de după alegerile din 13 noiembrie.

Rezultatele primului tur arată că raioanele din nordul și sudul Republicii Moldova sunt „extrem de roșii”. Acolo, candidatul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a obținut cele mai bune rezultate. Acolo se va da marea bătălie pentru democrație și viitorul european al acestui stat.

Campania electorală din R.Moldova nu a fost și nu este despre faptele candidatului. Miza cea mare stă în imaginea, pe care acesta și susținătorii lui sunt capabili să o creeze și să o promoveze. Friedrich Gundolf a scris o întreagă carte nu despre Cezar, ci despre reputaţia lui Cezar și interpretările misiunii sale politice. Nimic nu impresionează masele mai mult decât imaginile memorabile. De aceea, Igor Dodon, prin campania anti UE, pro UEE, a reușit să obțină cca 48% din numărul de voturi valabil exprimate. Candidatul Maia Sandu a avut o campanie amplă de promovare pe rețelele de socializare și apariții bune în mass-media, dar a acumulat doar 38 %. Probabil, pentru turul II, echipa PAS va merge mai mult prin raioanele R.Moldova pentru a reuși să convingă cât mai mulți cetățeni că viitorul acestui stat este unul european. Igor Dodon a venit cu un mesaj agresiv împotriva unionismului, amenințând cu „Jandarmul român nu va fi aici stăpân”, pe când Maia Sandu s-a pronunțat pe acest subiect, spunând doar că, în cazul unui Referendum, ea ar vota pentru Unirea R.Moldova cu România. Dincolo de acestea, cert este că pe 13 noiembrie, unioniștii, proeuropenii vor trebui să voteze anti-Dodon, anti UEE. Un lucru rămâne neclar deocamdată, ar putea candidatul pro-european să-și asume Unirea ca obiectiv în programul său politic?

Sperăm, totuși, că alegerea președintelui prin vot direct să fie soluția pentru calmarea populației nemulțumite de prestația guvernării și asigurarea bunăstării. Or, persoana căreia poporul îi va încredința puterea, va trebui să fie conștientă de faptul că este responsabilă nu în fața șefilor din birourile anumitor partide, ci în fața a zeci de mii de oameni. Aceștia, la rândul lor, vor trebui să-și spună cuvântul, pe 13 noiembrie, printr-o alegere corectă.