Vicepreședintele Academiei Române: „Catedrala, singura realizare din ultimii 30 de ani”

O idee născută în urmă cu 140 de ani, s-a concretizat în an centenar. Catedrala Națională este singurul proiect major pe care România îl are la 100 de ani de la Marea Unire. Construcția impresionează prin dimensiuni și arhitectură, dar mai ales reusește ce nu s-a înfăptuit în ultimii 30 de ani: coagularea românilor în jurul unei idei, a unui proiect, a unei credințe. Un interviu exclusiv Q Magazine, în continuare, cu academicianul Răzvan Teodorescu.

Carol I a fost primul care a dorit să facă această catedrală. Banii au existat întotdeauna, însă forțele politice din România anilor de atunci au fost ostile acestei idei. Banii au fost cheltuiți, s-a făcut Teatrul Național din București și mai multe spitale. Acum, a venit vremea ei.

„Este singura realizare notabilă, românească, în ultimii 30 de ani. Aș spune că depășește sensului centenarului. Este expresia viitorului credinței noastre, pornind de la adevărul că ortodoxia românească noastră este a doua din lume după cea rusească. Un asemenea lăcaș este meritat. Pentru moment, acum este simbolul unității noastre. Românii sunt mult prea dezuniți, elitele sunt prea destrămate, dar pentru câteva săptămâni putem spune că acest simbol unește.”, declară pentru Q Magazine Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.

Catedrala Mântuirii Neamului este ridicată în memoria eroilor români. O listă cu peste 350.000 de nume de eroi români a fost îngropată la piciorul sfintei mese din altar. În catedrală vor avea loc atât evenimente religioase, cât şi civice şi culturale. Este proiectată să reziste peste 500 de ani şi este cel mai sigur loc din România în caz de cutremur major. 

Catedrala are 120 de metri înălţime, fiind mai înaltă cu 34 de metri decât Casa Poporului, şi 126 metri lungime – mai lungă decât un teren de fotbal. Pentru construcţia fundaţiei clădirii au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton. Aceasta va avea 8 lifturi, 4 adăposturi antiatomice, 42 de cripte, două săli multifuncţionale cu altare. Capacitatea spaţiului este de 5.000 de persoane.

„Inițial nu am fost partizanul formulei arhitectonice adoptate pentru că am fost câștigat de vechiul proiect al catedralei. Între timp, sunt pentru ideea ca în decorarea eclezială să se producă unele noutăți. De pildă, mozaicul nu este tradițional în arta românească, dar, fără îndoială, așa cum arată acum iconostasul, grandios cu mozaic de murano este ceva care poate fi acceptat.

Interiorul este impresionant. Biserica, ca arhitectură, nu face parte din estetica noastră națională, dar trebuie acceptată pentru că suntem într-o vârstă nouă a ortodoxiei și a istoriei naționale. Ea are măreția pe care, de obicei, o aveau edificiile slave. Modelul bizantin a devenit la Kiev unul supradimensionat, la fel și în spațiul sârbesc.

Viitorul este acela al unor mase credincioase care vor veni în catedrală și puține țări din Europa mai au așa ceva.”, conchide academicianul Răzvan Theodorescu.