Ziua Rememorării. Copiii aveau cele mai mici șanse să trăiască în lagărele de exterminare naziste. Ei au supraviețuit!

La aproape 80 de ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai sunt în viaţă circa 245.000 de supravieţuitori ai Holocaustului, în peste 90 de ţări, potrivit unui nou studiu demografic publicat marţi, 23 ianuarie, informează AFP, preluată de Agerpres.

• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade
• Ce a transmis, de fapt, Ilie Bolojan în discursul de azi
• Bolojan s-a numit interimar la ministerul Energiei
• Rețineri la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Procurorii cer astăzi arestarea pentru 30 de zile
• Miniștrii PSD au demisionat: „Guvernul nu mai are legitimitate”

Potrivit Claims Conference, ce reuneşte mai multe organizaţii evreieşti, 119.300 dintre aceşti supravieţuitori trăiesc în Israel, în timp ce 38.400 trăiesc în SUA şi 21.900 în Franţa.

„Aproape toţi supravieţuitori actuali erau copii în perioada persecuţiilor naziste şi au supravieţuit lagărelor, ghetourilor, evadării şi vieţii clandestine”, precizează raportul, subliniind că tot copiii aveau „cele mai mici şanse să supravieţuiască”.

Având în prezent o vârstă medie de 86 de ani, supravieţuitorii sunt „într-o perioadă a vieţii lor când nevoia de îngrijiri şi servicii creşte”, a declarat într-un comunicat Gideon Taylor, preşedintele Claims Conference, adăugând că „este timpul să se dubleze atenţia faţă de această populaţie în declin”.

Acest „Raport demografic mondial asupra supravieţuitorilor Holocaustului” a fost elaborat în urma analizării mai multor baze de date provenite în special din programe de indemnizaţie şi asistenţă acordate supravieţuitorilor, programe gestionate de Claims Conference.

Claims Conference a fost înfiinţată pentru a-i ajuta pe supravieţuitori să primească indemnizaţii, după acordul încheiat în septembrie 1952 între Germania de Vest şi Israel.

În conformitate cu acest acord, Germania de Vest a acceptat să plătească peste trei miliarde de mărci germane la acea dată.

Prin acest gest, tânăra Republică Federativă Germană (RFG) s-a putut ralia din nou comunităţii naţiunilor după Al Doilea Război Mondial, Holocaust şi exterminarea a şase milioane de evrei.

După această dată, guvernul german a plătit peste 90 de miliarde de dolari pentru „a repara” suferinţele şi pierderile victimelor persecuţiilor naziste, după negocieri duse de Claims Conference.

Dintre supravieţuitori, cei care au fost deţinuţi în lagăre de concentrare primesc plăţi permanente, în timp ce persoanele care au fugit de regimul nazist obţin o despăgubire plătită o singură dată.

Elon Musk: Aspirațional, sunt evreu!

Omul de afaceri Elon Musk a vizitat luni, 22 ianuarie, situl fostului lagăr de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau.

În vizita sa „privată”, în care a fost însoţit de preşedintele Asociaţiei Evreieşti Europene (EJA), Rabbi Menachem Margolin, de jurnalistul conservator american Ben Shapiro şi de un supravieţuitor al Holocaustului, Gidon Lev, Elon Musk „a depus o jerbă la zidul morţii şi a luat parte la o scurtă ceremonie”, a menţionat un purtător de cuvânt al EJA.

Antreprenorul a participat ulterior la Cracovia la o conferinţă consacrată ascensiunii antisemitismului după izbucnirea conflictului Israel-Hamas, în octombrie anul trecut, prilej cu care a asigurat că „audituri externe” au arătat că pe reţeaua sa X se manifestă „cel mai puţin antisemitism în comparaţie cu alte reţele sociale”, fără a preciza despre ce audituri este vorba.

„Cred, în final, că libertatea de exprimare câştigă, în sensul că dacă cineva spune ceva fals, mai ales pe platforma noastră, îi poţi răspunde cu o corecţie”, a spus Musk, intervievat de Shapiro, singurul căruia i-a răspuns la întrebări.

Vizita sa în Polonia, pe al cărei teritoriu se află în prezent situl fostului lagăr de la Auschwitz, a avut loc după ce în noiembrie Musk a răspuns pe reţeaua sa de mesagerie X (fostă Twitter) la o postare conform căreia evreii încurajează „ura împotriva albilor” cu mesajul: „Ai spus exact adevărul” – pentru ca ulterior să-şi ceară scuze, nu înainte ca mai mulţi mari plătitori de reclame să-şi suspende publicitatea. Chiar Casa Albă l-a acuzat atunci de „promovarea abjectă a urii antisemite şi rasiste”.

În noiembrie, Elon Musk a efectuat o vizită în Israel, unde a asigurat că este împotriva antisemitismului şi a orice „promovează ura şi conflictul” şi a declarat că reţeaua X nu va promova discursul de ură. El a făcut de asemenea cu acest prilej un tur la locurile atacate de mişcarea islamistă palestiniană Hamas pe 7 octombrie. Musk a ţinut să asigure că deplasarea a fost planificată din timp şi nu a fost un „turneu de scuze”.

Preşedintele EJA l-a invitat pe Musk să viziteze situl Auschwitz încă din septembrie anul trecut, când, într-o discuţie difuzată în direct pe X, antreprenorul s-a prezentat ca fiind un „evreu ambiţios” şi a declarat că a frecventat o grădiniţă evreiască.

În dialogul cu Ben Shapiro din 22 ianuarie, Musk a spus că în cercul său are „mai mulți prieteni evrei, decât neevrei” și că și el „este evreu, aspirațional”.