Muzeul Tezaurului, deschis la Mănăstirea Tismana

Banca Națională a României a inaugurat, la Tismana, Muzeul Tezaurului, primul și unicul spațiu expozițional existent la ora actuală în Europa în care publicul poate viziona cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, așa cum sunt reflectate în documentele din arhiva BNR, informează Agerpres.

Construcţia muzeului a început în urmă cu 3 ani, la iniţiativa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a vrut, în acest fel, să readucă în memoria tuturor istoria tezaurului românesc.

Proiectul, iniţiat de banca centrală în anul 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de „Operaţiunea Neptun” sau „Tismana”, desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 212 tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu 3 tone de aur din tezaurul Băncii Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată, până în 1947, într-o peșteră din apropierea mănăstirii Tismana, județul Gorj.

Punctul muzeal va prezenta publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa cum sunt reflectate în documentele din Arhiva BNR. Vizitatorii vor afla astfel informaţii cheie privind rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin intermediul simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ce vor fi organizate în acest spaţiu expoziţional.

Tezaurul Bancii Naționale a României a fost ascuns la Mănăstirea Tismana spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Încă din luna iulie 1944, guvernatorul BNR luase măsuri ca să se transporte și să se depoziteze aurul BNR la Mănăstirea Tismana, din cauza contraofensivei sovietice care ajunsese în Basarabia, teritoriu românesc. Mai întâi a fost ascuns în una din pivnițele din subsol. Considerându-se loc nesigur, s-a amenajat un spațiu în Peștera Mănăstirii, în ciuda evenimentelor de după 23 august 1944 când sovieticii instituiseră o supraveghere cruntă asupra întregii țări. În zilele de 14-16 septembrie 1944 acțiunea se terminase în cel mai mare secret.

În grota a doua au fost depozitate:

Monezi: 1641 casete în greutate brută de 82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur;

Lingouri tip internațional: 1372 casete în greutate brută de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur;

Lingouri tip standard: 1022 casete în greutate brută de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur

Total general: 4035 casete în greutate brută de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur.

Pe lângă depozitul BNR mai fuseseră ascunse și 51 casete de aur polonez, în greutate brută de 3.057,450 kg. Era o parte din aurul pe care polonezii ni-l lăsase în păstrare, înainte de invadarea lor, în 1939, de către nemți. Cealaltă parte a tezaurului polonez fusese transportată direct în străinătate, via Constanța – România.

În alocuțiunea sa, Mugur Isărescu a subliniat importanța transforma o peșteră într-un muzeu.

„Gestul nostru de a transforma una dintre peşterile muntelui Stârmina în muzeu este rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol. (…) Este important şi faptul că în muzeu vor fi valorificate documentele păstrate în Arhiva BNR, care, completate cu o bogată ilustraţie, ne vor prezenta toate momentele importante din perioada 1944-1947, de la proiectarea „Acţiunii Tismana”, de către guvernatorul Alexandru Ottulescu, împreună cu guvernul român, la adăpostirea aurului la Tismana, în timpul guvernatorului Constantin Angelescu şi, în final, la aducerea acestuia în întregime înapoi la Bucureşti, în timpul guvernatorului Tiberiu Moşoiu. Trebuie să vă mărturisesc că văd în proiectul acestui muzeu un prilej pentru a analiza dacă dictonul „Historia magistra vitae” (istoria este  învăţătorul vieţii) mai poate fi actual sau dacă nu cumva „Singurul lucru pe care îl învăţăm din istorie este că oamenii chiar nu învaţă nimic din istorie”. În acelaşi timp, personal, sper că specialiştii de la Banca Naţională, care vor organiza acest muzeu, nu vor uita că istoria nu înseamnă repovestirea izvoarelor, ci şi interpretarea lor corectă. (…) Aş mai adăuga că suntem aici astăzi şi datorită proiectelor de cercetare a trecutului instituţiei noastre, pe care le-am iniţiat chiar de la începutul anilor 90, ca expresie a convingerii noastre că se impune să ne cunoaştem trecutul şi să îl promovăm cu toate puterile noastre şi că un public educat poate primi şi înţelege mai uşor mesajele Băncii Centrale”, a spus Mugur Isărescu.

”