Salvarea răniților în accidentul avitiac din județul Cluj s-a făcut cu întârziere, viteza de reacție a autorităților a fost lentă, iar sistemele informatice care ar fi trebuit să ajute la localizare au eșuat.

Featured

Tragedia din Apuseni. Sistemul de salvare nu a funcționat

Din vina echipamentelor sau a oamenilor. Vinovățiile le stabilesc anchetele oficiale.

 

Informațiile furnizate până acum arată că hipotermia a fost una dintre cauzele decesului celor două persoane din avion. Intervenția mult mai rapidă, nu după șase ore, ar fi putut însemna salvarea. Și totuși, într-o eră a localizării prin satelit, prin diverse sisteme informatice, victimele accidentului au fost găsite de săteni, care au orbecăit în noapte.

Avionul avea sisteme de localizare cu o precizie de un metru, dar ceva nu a funcționat. Sistemul de localizare de urgență s-a dovedit însă total inutil. Unul dintre cei care s-au oferit să plece voluntari în căutarea victimelor, spune că sistemul de urgenţă 112 mai mult i-a încurcat.

„Am discutat cu colegii de la ISU, cu cineva de la București. Mi s-au dat informații eronate. Ni s-a spus să mergem la Crucea Iancului, am mers de două ori acolo și nu era nimic. Am stat de vorbă cu o victimă și ne-a spus clar că a trimis coordonate GPS unde se află. Noi nu le-am primit”, susține Marius Pop, specialist off-road, cel care a ajuns cu echipa la avion.

Sistemul 112 include un soft de localizare pe hartă, dezvoltat de compania TeamNet International. Pentru el, statul a plătit peste jumătate de milion de euro. Teoretic, ar fi trebuit să localizeze foarte precis un apel telefonic prin depistarea celulei din care a fost inițiat. În teorie, procedura și viteza de reacție sunt incredibile.

„Noi am realizat partea software și de localizare GIS pe hartă, parte care reușește ca în cinci secunde să localizeze fiecare apel. Ăsta este unul din principalele beneficii, pentru că în acest domeniu al situațiilor de urgență, diferența între viață și moarte se măsoară în secunde uneori și e important să avem un sistem eficient care poate să localizeze foarte repede”, declara în decembrie 2013 pentru ZF live Bogdan Padiu, CEO TeamNet.

Acest sistem nu a fost de ajutor. Însă salvatorii puteau folosi un alt serviciu – programul de coordonare a misiunilor de căutare și salvare în cazul unui accident aviatic. Tot TeamNet a fost furnizorul serviciilor, iar softul a costat peste 750.000 de euro. Când a fost nevoie de el, nu și-a dovedit utilitatea.

Firma TeamNet, care a livrat programele, făcea parte din grupul Asesoft, deținut de Sebastian Ghiță. În 2012, s-au făcut permutări de acționariat, însă nu este foarte clar cine este de fapt în spatele actualilor deținători.

 

Intrebări la care se așteaptă răspuns:

1. De ce nu au putut fi localizați prin GPS pasagerii avionului?

2. De ce nu a putut fi localizată epava avionului?

3. De ce localnicii au ajuns la supraviețuitori înaintea echipelor de salvatori?

4. De ce medicii, care participau la o misiune umanitară, nu au la dispoziție un aparat de zbor modern?

5. De ce cursa a fost aprobată deși condițiile meteo erau nefavorabile?

6. Indicau radarele meteo condiții de jivraj?

7. Dispozitivul de dejivrare al avionului funcționa în parametri normali?

8. De ce echipajul nu a luat decizia de a ateriza mai devreme sau de a se întoarce din drum dacă Vremea era nefavorabilă?
 

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top