Kremlinul a subliniat că o deteriorare a relaţiilor nu este în folosul niciuneia dintre cele două părţi.
MAE rus a criticat declarații lui Traian Băsescu față de Rusia în timpul ședinței solemne din Parlament cu ocazia a 10 ani de la aderarea României la NATO.
“Rusia a observat o serie de noi declaraţii antiruse ale preşedintelui Traian Băsescu”, afirmă Ministerul rus de Externe, într-un comunicat. “Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO”, precizează Ministerul rus de Externe, adaugând că şeful diplomaţiei române, TiTitus Corlăţeannu a respins această declaraţie.
“Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina”, a adăugat diplomaţia rusă, citată de Mediafax. “Această retorică antirusă la nivelul conducerii statului român (…) nu este în interesul nimănui”, mai arată comunicatul Ministerului rus de Externe.
România a denunţat, în martie, “agresiunea” rusă în Crimeea şi referendumul “ilegal” care a condus la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. La ședința solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 10 ani de la aderarea la NATO, Traian Băsescu a avut o amplă referire la situația din zonă, la agresivitatea și la politicile Rusiei și la faptul că România trebuie să devină un lider regional al NATO privind siguranța Europei din această zonă: “Acum aproape un deceniu am adus în discuţie evoluţiile din spaţiul Mării Negre şi avertizam la fel cum am făcut-o şi în multe alte ocazii, asupra problemelor cu care se confruntă statele riverane Mării Negre: conflicte îngheţate, încălcări ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, prezenţa trupelor străine fără acordul ţării gazdă, traficul de armament, droguri şi persoane, presiuni economice unilaterale. Din 2008, această listă a fost completată cu utilizarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drept lance şi scut pentru anexări teritoriale. A fost laimotivul anexării de către Federaţia Rusă a Abaziei şi a Osetiei de Sud.
Din punctul nostru de vedere, conflictele îngheţate din Transnitria, Abhazia, Nagorno-Karabah sau Osetia de Sud şi de curând Crimeea reprezintă un este pentru capacitatea NATO de a duce stabilitate şi securitate în regiune, inclusiv din perspectiva asigurării securităţii energetice a Europei. (…) Trebuie să continuăm să dialogăm cu Ucraina şi să o încurajăm să acţioneze ca un partener de încredere şi previzibil, contributor la securitatea regională şi internaţională.
Trebuie să sprijinim forţele reformiste de la Kiev şi să oferim asistenţă. România susţine fără rezerve independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi recunoaştem noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării. Orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Condamn gestul neprovocat al autorităţilor ruse şi nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeii (..) Este obligaţia noastră comună să conclucrăm la binele naţiunii, inclusiv la consolidarea capacităţii de apărare. Fac un apel la Guvernul României, ca şi la Parlament, ca, împreună, să identifice cele mai bune căi de înzestrare a Armatei Române, de creştere a capacităţilor ei operaţionale.
Nu în ultimul rând, trebuie să colaborăm îndeaproape pentru o mai strânsă relaţie transatlantică şi pentru un NATO mai puternic şi mult mai angajat în regiunea Mării Negre. Vă cer ca, împreună, să facem toţi paşii necesari pentru ca România să devină mai puternică, iar Alianţa Nord-Atlantică mai eficientă în asigurarea apărării colective a statelor membre şi în proiectarea securităţii dincolo de zona euroatlantică. Dacă vom fi responsabili, competenţi şi consecvenţi, vom reuşi să-i asigurăm României ani de pace şi prosperitate; aceasta, spre beneficiul cetăţenilor noştri şi în sprijinul aliaţilor”.















































