Documente declasificate despre asasinarea lui J.F. Kennedy. Mai aproape de adevăr?

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus, joi, declasificarea a 2.800 de documente referitoare la asasinarea fostului preşedinte John F. Kennedy, în 1963, dar alte câteva sute de documente rămân în continuare blocate, la solicitarea FBI şi CIA. Potrivit comentariilor din presa americană, se pare că documentele cela mai relevante vor rămâne încă secrete.

Imaginea iconică a lui J.F. Kennedy și a soției sale Jackie, din ziua fatidică, pe aeroportul din Dallas. La distanță de nici o oră mai târziu, în mașina care făcea turul orașului într-un turneu electoral, JFK era împușcat în cap. Era al 35-lea președinte al SUA, iar moartea sa este învăluită în mister și după o jumătate de secol.

“Permit astăzi ca vălul să fie în sfârşit ridicat. În acelaşi timp, departamentele şi agenţiile executive mi-au propus ca anumite informaţii să continue să fie redactate din cauza problemelor de securitate naţională, de aplicare a legii şi de probleme externe'', a spus președintele american.

Nu am de ales – astăzi – şi accept decât să permit un prejudiciu ireversibil securităţii naţiunii noastre“, spune Donald Trump, într-un comunicat publicat de Casa Albă.

Congresul a decis în 1992 că documentele referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy vor fi făcute publice în termen de 25 de ani, dacă preşedintele nu decide că ar putea afecta securitatea naţională.

Arhiva conţine peste 3.000 de documente care nu au fost încă prezentate şi peste 30.000 care au fost deja făcute publice, însă într-o variantă cenzurată.

John Fitzgerald Kennedy a fost al 35-lea preşedinte american. El a fost împuşcat în 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas, cel considerat vinovat de asasinarea sa fiind Lee Harvey Oswald.

Teoriile conspirației

Asasinarea lui Kennedy a fost cercetată de o comisie specială, Warren Commission, care a publicat un raport în septembrie 1964. Lee Harvey Oswald fusese asasinat, la rândul său, de Jack Ruby, patron al unui club de noapte, chiar în custodia poliției.

Raportul Warren a arătat că nu există nicio dovadă că Lee Harvey Oswald sau Jack Ruby făceau parte dintr-o conspirație internă sau internațională. Mai târziu, în 1979, o altă comisie care a cercetat asasinarea președintelui american a dezvăluit că există ipoteza ca în asasinat să fi fost implicați doi indivizi.

John F Kennedy alături de fratele său Robert (stânga), pe atunci procurorul general al SUA, care urma să fie și el asasinat în 1968, în campania pentru desemnarea candidatului la Casa Albă al Partidului Democrat.

Lee Harvey Oswald era un fost militar al Marinei americane, care se autoproclama marxist. El fusese în Uniunea Sovietică vreme de trei ani, între 1959 și 1962. A stat la Minsk, unde a lucrat într-o fabrică unde se produceau aparate de radio și televizoare și unde și-a cunoscut soția.

S-a mai descoperit că Oswald vizitase și Cuba, țara care se afla într-un conflict foarte tensionat la vremea aceea cu SUA. Cu două săptămâni înainte de asasinat, Oswald fusese în Mexic, unde avusese contacte cu ambasada sovietică.

Între ipotezele care au circulat de-a lungul timpului s-au aflat scenarii care implicau mâna sovieticilor, aflați în plin Război Rece cu Statele Unite, prin intermediul cubanezilor conduși de Fidel Castro, un alt inamic declarat al SUA. De asemenea, s-a vorbit și despre implicarea Mafiei americane, care l-ar fi șantajat pe Kennedy, despre care se știe că avea legături cu membri ai lumii interlope.

Despre asasinarea lui Kennedy s-au scris cărți, s-au făcut o mulțime de filme. Cel mai controversat este cel al lui Oliver Stone, JFK, acuzat că a schimbat elemente importante din ancheta oficială și a sugerat că în asasinarea lui Kennedy ar fi fost implicat vicepreședintele SUA, Lyndon Johnson, cel care a preluat postul de șef al Casei Albe. Între conspirațiile care au alimentat acest subiect despre care nici astăzi nu se știe exact care-i sunt autorii, s-au aflat și cele care au inclus KGB și CIA.