Exclusiv Q Magazine. ISU și Transelectrica, despre pana totală de curent care ar putea paraliza Europa și, implicit, România

În ultimele luni, întrebarea și îngrijorarea românilor a fost dacă urmează un blackout (pană generală de curent) , care va dura o săptămână? Q Magazine a cerut răspunsul de la Inspectoratul Situațiilor de Urgență și de la Transelectrica, societatea care gestionează energia electrică pe teritoriul național. Ambele instituții au transmis că până la această oră, nu există nicio evaluare a potențialelor riscuri sau daune în cazul unei asemenea catastrofe. Mai mult, nu s-a făcut niciun exercițiu care să verifice capacitatea autorităților într-o astfel de situație.

„NU DACĂ VA FI, CI CÂND VA FI”

În octombrie 2021, Klaudia Tanner, ministrul apărării din Austria anunța că „un scenariu realist, cum ar fi o pană de curent la nivel european, este oricând posibil.”. „Blackout-ul este un risc realist și în același timp subestimat. Problema nu se pune dacă va fi o pană de curent, ci când va fi”, explica Tanner într-un comunicat de presă postat pe siteului ministerului pe care îl conduce.

Oficialii militari au explicat că un blackout înseamnă, concret, că toate rețelele care funcționează pe bază de curent electric să se întrerupă,  adică să nu mai fie funcționale telefoane, internet, bancomate, sisteme de plăți, benzinării, semafoare, trafic feroviar, o parte a transportului public, lifturi, sistemele de livrare a produselor alimentare, de igienă sau a medicamentelor, fără a fi exclusă chiar și întreruperea furnizării apei. Oficialii estimau că va dura cel puțin o zi până când rețeaua electrică va funcționa din nou în Austria și în jur de o săptămână pentru întreaga Europă.

Declarația a impacientat oamenii din toate colțurile continentului, după ce a fost preluată pe toate rețelele de socializare, mai ales că, de-a lungul timpului, astfel de pene de curent au avut loc în Liban, China, în Australia , America de Nord sau Brazilia.
Autoritățile au încercat o atenuare a îngrijorării argumentând că austriecii fac doar un exercițiu de rutină în fața unor potențiali factori de risc. Într-un răspuns către Q Magazine, Transelectrica chiar menționează faptul că declarația inițială, de la care a plecat isteria, a fost referitoare la simulările care se fac periodic pentru pregătirea populației în diverse situații sau amenințări (în Austria, acestea fiind  în responsabilitatea și atribuțiile Ministerului Apărării.)

Seria de analize și articole apărute în presa internațională însă demonstrează că îngrijorarea este reală, oricât s-ar încerca minimizarea acesteia.

La câteva zile după anunțul ministerului austriac au apărut  articole foarte bine documentate în The Telegraph– ”Greater risk of blackout this winter, National Grid warns”, în The Guardian-”Great Britain faces rising risk of winter blackouts, system operator warns”, în Bloomberg– ”A winter crises raises prospect of Energy blockades in Europe…” etc. ,  în care sunt redate elemente de detaliu obținute de la operatorii de transport  privind cauzele și riscul iminent al unui Blackout pe teritoriul continentului nostru.

Iată însă că în 30 noiembrie 2021, deci în urmă cu câteva zile, un alt demnitar al unui important stat membru UE, Giancarlo Giorgetti, ministru al Dezvoltării Economice din Italia atenționa că „având în vedere sistemul actual de alimentare cu energie, o întrerupere de curent nu poate fi exclusă”.

În Romania, din păcate, experiența unui blackout a fost resimțită grav în 10 iulie 1977 și  justifică de ce această amenințare pentru noi este o îngrijorare extrem de realistă și credibilă.

Comunicatul  Klaudiei Tanner, ministrul apărării din Austria a creat deja efecte și a determinat acțiuni concrete, respectiv masuri de protecție, pe care unii români le-au întreprins , asigurând-și alimente cu o valabilitate de cel puțin un an de zile, pentru a rezista minim două săptămâni, în cazul în care un astfel de scenariu s-ar adeveri.

Această atitudine ne obligă la o analiză extrem de atentă. Ea este necesară pentru a oferi populației țării noastre suficient de multe informații, pentru a-i ajuta să înțeleagă foarte bine ce s-ar putea întâmpla, cât de realist este un asemenea scenariu și în ce măsură ne poate afecta cu adevărat.

CUM FUNCȚIONEAZĂ SISTEMUL ELECTROENERGETIC ROMÂNESC

Pentru a înțelege mai bine implicațiile pe care le-ar putea avea un blackout trebuie să plecăm de la o bună cunoaștere a funcționării sistemului electroenergetic național.

Acesta este un organism viu care funcționează 24 de ore din 24 de ore,  fiind considerat de cea  mai mare complexitate tehnică. Chiar mai avansată decât cea a unei rachete cosmice, pentru simplu motiv că funcționează secundă de secundă atât cât va fi viață pe pământ.

Tehnic vorbind, Sistemul electroenergetic național (SEN) este  „Ansamblul instalațiilor electrice de producere, transport, distribuție și utilizare a energiei electrice, interconectate, având un regim comun și continuu de producere si consum de energie electrica ”.

Trebuie reținut faptul că Sistemul electroenergetic național este realizat prin interconectarea sistemelor regionale create în jurul centralelor electrice amplasate în diferite zone geografice.

Sistemul conține mai multe noduri, reprezentate prin centrale electrice sau stații de transformare.

Având în vedere că oricare dintre centrale are o stație menită să crească tensiunea pentru transportul energiei electrice produse, putem considera că nodurile sistemului electroenergetic sunt constituite, practic, din stațiile de transformare.

Dispecerul Energetic Național (DEN) este creierul care asigură funcționarea sistemului în deplină siguranță, permanent.

DEN este considerat vârful piramidei pentru că monitorizează, controlează și decide în timp real funcționarea întregului sistem electroenergetic al României. 

Practic, DEN gestionează afaceri de 2,5 miliarde de euro realizate de mai bine de 30.000 de angajați pentru a asigura energie electrică celor 8 milioane de consumatori casnici și cca 630 mii de firme, cu afaceri cumulate de un sfert de miliard de euro.

În fiecare stat membru al UE există cel puțin un astfel de dispecer. În funcție de modul în care este organizat și construit, sistemul electroenergetic comunică și se coordonează cu dispeceratele din statele vecine sau din regiune.

În Romania există un singur DEN care funcționează continuu din 13 iunie 1955 și în care lucrează astăzi 180 dintre cei mai buni specialiști ai sistemului energetic din țara noastră.

Dintre cei 180 de angajați, 100 sunt împărțiți în 4 dispecerate energetice regionale (Bacău, București, Craiova, Timișoara) iar  80 dintre aceștia lucrează la Dispecerul Energetic Central.

Activitatea se desfășoară în ture de câte 6 ore, durată considerată ca fiind limita în care concentrarea ființei umane este maximă.

ROMÂNIA, RĂMASĂ FĂRĂ CURENT DE DOUĂ ORI

De la înființare și până în prezent, sistemul electroenergetic național a fost supus la două situații limită, respectiv în 4 martie 1977, perioada cutremurului, iar a doua în 10 mai, tot în 1977, când a avut loc o cădere totală, care a durat 16 ore. Din 1977 și până în prezent nu a mai fost nici un blackout în România.

Este important să analizam ce s-a întâmplat în 1977 și care au fost cauzele pentru a înțelege dacă se justifică o stare de panică în statele europene și mai ales în România.

În 1977,  în 10 mai, la ora 8.40 s-a produs un scurt circuit în stația 110kV Tismana (în urma ruperii unui izolator) care a deconectat trei grupuri de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier.

Scurtcircuitul din stația Tismana s-a resimțit la Centrala Termoelectrică de la Rovinari unde personalul a scos imediat din funcțiune alte două grupuri de 290MW, fapt care a generat un deficit total de 1100 MW în SEN. Pentru a evita prea multe detalii tehnice putem spune, pe scurt, că s-a produs o furtună perfectă în SEN ce a declanșat o reacție în lanț care a și generat o avarie totală de sistem.

Reacția sistemului, dar și a personalului, au fost condiționate la nivelul anului 1977 de starea precară a dotării tehnice care a dus la întârzieri foarte mari în cunoașterea situației reale de către dispecer și a determinat  o acțiune defectuoasă a acestuia.

Căderea de putere din acea zi a avut un efect de domino afectând de la serviciile de bază, cum ar fi alimentarea cu apă, canalizare, transport, servicii IT, comunicații, industrie, până la servicii financiar-bancare.

În 1977 au fost afectate, exact ca în urma unei furtuni, trenurile, aeroportul, benzinăriile, comunicațiile, industria, de la extracția de petrol și gaze până la producătorii industriali de sticlă, oțel, aluminiu etc. Aproape toate fabricile au fost închise.

Băncile nu și-au mai desfășurat activitatea în condiții normale. Serviciile de urgență, poliția, pompierii, ambulanța au cunoscut o creștere dramatică a numărului  de apeluri.

Spitalele au rămas deschise, dar nu au mai avut energie electrică pentru că generatoarele, ba nu au funcționat, ba nu au fost concepute să funcționeze la un asemenea consum de energie electrică. Au mai fost afectate și restaurantele și magazinele, blocate din cauza lipsei energiei electrice la casele de marcat, o parte din alimentele perisabile fiind afectate iremediabil din cauza căldurii.

 A existat permanent riscul unor explozii, incendii, degajări de substanțe nocive, în special în industriile cu un specific de funcționare continuă și la care întreruperea poate conduce chiar la pierderea de vieți omenești și a căror durată de reluare a procesului de producție poate atinge între 10-și 20 de ore.

Cutremurul din 1977 Foto: Virgil Pavel, Agerpres

Pierderile înregistrate au fost mai mari decât ale cutremurului din 4 Martie 1977, calculate de World Bank ca fiind de cca 2,5 miliade de $. Analiza pierderilor s-a efectuat prin multiplicarea valorii energiei electrice pierdute în timpul întreruperii alimentării cu durata și mărimea acestui blackout. S-a luat în calcul că valoarea energiei electrice către consumator, pentru a evita pana de curent este de 100 de ori mai mare decât prețul mediu cu amănuntul al energiei electrice.

De menționat ca în 1977 prețul mediu cu amănuntul al energiei electrice la consumatorul final era de 34$/MWh (apropos astăzi, 7 Dec 2021, data la care scriem aceste rânduri,  este de 233euro /MWh-cca, cu 700% mai mult). Însă un blackout afectează toată economia și este practic imposibil să se poată face un calcul exact al pagubelor.

Dar haideți să facem un exercițiu de imaginație și să vedem la ce volum al despăgubirilor am ajunge dacă, în prezent, înregistrăm un preț pentru energia electrică cu un procent de 700% mai mare decât în 1977, și pe care ar trebui să-l multiplicăm cu 100 în cazul unei pene de curent ce ne ar afecta în mod similar ca cea din 1977! Am ajunge la pagube de 35 de miliarde de euro, ceea ce nici măcar nu poate fi imaginat ca megaimpact pentru deficitele bugetare ale României, care și așa sunt cele mai mari din Europa, anul acesta.

Această analiză și evaluare este însă absolut necesară pentru a înțelege importanța protejării infrastructurilor critice.

PENE DE CURENT ÎN LUME

Pene generale de curent au mai avut loc, în trecut, în diverse state de pe glob precum Liban, China, SUA, Australia, India sau Brazilia. Cel mai elocvent este cazul blackout-ului din 1977, în statul New York, cu o durată de 25 de ore, cu pierderi estimate de 50 de miliarde de $., care a condus la redefinirea întregii strategii energetice a SUA.

Ce se întâmplă în Austria acum nu este un caz izolat. Germania, de exemplu, întreprinde un demers similar, dar pentru o pană generată în sistemul de alimentare cu gaze naturale.

Oficialii din Canada au realizat un site dedicat situațiilor de urgență în care oferă recomandări populației pentru diverse riscuri, inclusiv cel al unui blackout. În februarie 2021, statul Texas a suferit o întrerupere care ar putea fi cea mai gravă înregistrată în SUA, în urma căreia milioane de consumatori au rămas fără energie electrică zile întregi, iar în California înghețarea turbinelor eoliene și cererea în creștere a provocat 128 de întreruperi în alimentare pe parcursul a doar două zile. Australia a anunțat recent că se pregătește pentru a evita un  blackout similar cu cel din 2016 când, în urma unei furtuni, tot continentul a rămas în „întuneric”.

Observăm deci că riscul este iminent și că o mare parte a statelor lumii   pregătesc populația pentru a se asigura cu provizii în cazul unei potențiale înteruperi îndelungate a alimentării cu energie electrică.

În Romania, SEN de astăzi poate părea science fiction  pentru cei din 1977, însă au apărut provocări noi specific secolului XXI.

Schimbările climatice și problemele de geosecuritate în Europa și în regiunea noastră sunt două dintre cele mai importante aspecte cu efect de multiplicare a riscului care poate, în final, să conducă și la un blackout.

În această vară, la 53 de stații meteo s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria datelor statistice, respectiv temperaturi de 41C la umbră, ceea ce, în efectul insulei urbane, înseamnă 50C, iar la suprafața asfaltului 60-70 C.

De asemeni, în Bulgaria, respectiv  Grecia, s-au înregistrat recorduri istorice de temperatură.

O a doua cauză ar putea fi cea creată de noile capacitați de producție din surse regenerabile de dimensiuni mici care sunt în responsabilitatea dispecerizării de către operatorii de distribuție și care, prin vulnerabilitatea fluctuațiilor în funcționare, și a modului precar de dispecerizare de către aceștia, se transformă într-un factor de risc pentru siguranța în funcționare a Sistemului Național de Transport (SNT).

La aceste cauze se adaugă riscul de conflict armat ajuns la cotele cele mai mari din ultimii 30 de ani din imediata vecinătate a României.

Situația din Ucraina, Bosnia Herzegovina, Polonia-Belarus, disputa în jurul proiectului gazoductului Nord Stream 2, se pot transforma în situații reale de diminuare sau chiar de întrerupere a alimentării cu gaze naturale spre Europa, ceea ce afectează în mod direct și Sistemul Electroenergetic European.

Pentru astfel de situații, UE are însă adoptat un set de reguli comune care obligă statele membre la acțiuni comune de sprijin și susținere reciprocă la punerea la dispoziția pieței a tuturor rezervelor de energie disponibile pentru a asigura echilibrarea sistemelor electroenergetice ale acestora.

Transelectrica a precizat într-un răspuns către Q Magazine, pe care îl redăm integral la final, că România funcționează interconectat în cadrul interconexiunii electrice extinse la nivelul european din care fac parte 34 de țări și 41 de operatori de transport și de sistem, ceea ce reprezintă un avantaj extrem de important pentru funcționarea în condiții de securitate și siguranță pentru România, precum și pentru toți consumatorii acestor state.

Europa funcționează, din acest punct de vedere, în regim de complementaritate, în sensul că statele din sud-estul Europei înregistrează un vârf de consum vara, iar cele din NV Europei au maximum de consum în timpul iernii.

În vârfurile de consum se înregistrează un flux de energie dinspre zonele cu consum mic spre cele cu consum foarte mare.

 O situație de acest gen a generat și avaria de sistem din 8 ianuarie 2021, când în stația de 400kV Ernestinovo, din Croația, ca urmare a unui transfer ridicat de energie electrică dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental europene. Ca urmare a declanșării cuplei transversale, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone distincte, funcționând la frecvențe diferite. Linia de separație a cuprins Croația, Serbia, România, Bosnia Herzegovina  și a generat o intervenție automată a sistemelor de protecție cu o undă de șoc resimțită până în Transilvania.

Acest risc pentru infrastructurile critice a determinat Comisia Europeană să adopte un pachet de opt Regulamente Europene, care stabilesc seturi de standarde, proceduri și reguli privind racordarea la sistemul electroenergetic a producătorilor, consumatorilor și reguli de funcționare a pieței, dar și de operare coordonată, atât în regim normal cât și în situații de funcționare perturbată.

Printre acestea a fost aprobat și Regulament 2019/941, dedicat stării de urgență, respectiv pentru restaurarea sistemelor, care a și fost utilizat în cazul incidentului din 8 ianuarie 2021.

Important de reținut este faptul că restaurarea sistemului și realimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor trebuie stabilită în cel mult 6 ore.

REALITATEA DRAMATICĂ

Începând cu anul 2020,  Regulamentul (UE) 941/2019 stabilește pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Din păcate, lobbyul foarte puternic al operatorilor a determinat UE ca în celelalte Regulamente, aprobate tot în 2019, să fie introdusă anularea obligativității de a asigura la capacitate maximă stocurile de înmagazinare subterană a gazelor naturale și care acum s-au transformat într-un real factor de risc pentru o avarie de sistem în sistemul electroenergetic european (SEE).

La nivelul României, începând din anul 2001, există obligativitatea ca prin Hotărâre de Guvern să fie stabilit „Programul de Iarnă”, cu obligații clar definite pentru toți operatorii, și, de asemeni, din 2014 există Ordinul ANRE nr. 142/2014, care stabilește măsurile de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Energetic Național.

Din păcate însă, ca urmare a nerespectării anuale a programului de investiții, dar și al lucrărilor de mentenanță la echipamentele care influențează direct capacitatea transfrontalieră de transport al energiei electrice în perioada de iarnă, înregistrăm o limitare severă a importului la nivelul necesarului de consum.

Prin urmare, deși într-un mod înțeles greșit, autoritățile încearcă să mascheze riscul real al unui blackout. Acest risc există și este mai accentuat ca niciodată în istoria SEE .

Din poziția oficială a Departamentului pentru Situații de Urgență transmisă Q Magazine la 15 noiembrie 2021 vedem însă că „La nivel național nu s-a desfășurat un exercițiu dedicat în mod special acestui tip de risc, accentul fiind pus pe desfășurarea unor exerciții pe tipurile de risc pentru care, conform prevederilor art. 9, alin. (2) din HG nr. 557/2016, au fost elaborate concepții (SIC) naționale de răspuns, precum și pentru acele tipuri de risc unde, conform actului normativ mai sus menționat, Ministerul Afacerilor Interne este desemnat ca autoritate cu rol principal sau îi revine în mod exclusiv coordonarea operațională a acțiunilor de răspuns.”

La întrebarea Q Magazine dacă au fost evaluate efectelor unei pene generale de curent la nivel național, DSU arată că „nu au fost efectuate astfel de studii, iar estimările de costuri pot fi făcute numai prin consultarea și evaluarea informațiilor transmise de către autoritățile locale/operatori economici și autoritățile centrale.”

Așadar, Departamentul pentru Situații de Urgență nu a luat în calcul, nu a simulat, ,nu a realizat niciun demers pentru eventualitatea unui blackout în România”.  Cu alte cuvinte suntem out.

Și suntem out nu pentru că este doar o lipsă de preocupare a Ministerului de Interne, ci a întregului Guvern care, de la data aprobării Regulamentului (UE)2019/941, în anul 2020, statele membre „trebuie să desemneze o entitate existentă sau nouă în calitate de unică autoritate guvernamentală sau de reglementare națională competentă, pentru a asigura participarea transparentă și incluzivă a tuturor actorilor implicați, pregătirea eficientă și punerea în aplicare corespunzătoare a planurilor de pregătire pentru riscuri, precum și pentru a facilita prevenirea și evaluarea ex post a crizelor de energie electrică și a schimburilor de informații cu privire la acestea”.

Mai mult, ni se spune și ceea ce trebuie să facem în mod concret și la nivel de detaliu:

În concluzie, iată cu ce ne confruntăm, ca să știm cum stăm:

Diminuarea cantităților de gaze pentru Europa de vest;

Scăderea producției de gaze naturale cu cca 30% în ultimii patru ani (dintre care cu cca 10% doar în anul 2021) a unuia dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România;

Creșterea consumului de energie în iarna aceasta în comparație cu iarna 2020-2021. România se află pe locul patru în UE la ritmul de creștere la energie,  cu 25% mai mare pentru energia electrică și cu 70% mai mare față de media europeană pentru gaze naturale.

Creșterea importurilor de gaze naturale din Federația Rusă cu 314%, în  2021față de 2020.

Creșterea concomitentă a prețurilor pe piața de petrol, cărbune, gaze naturale, biomasă;

Estimarea creșterii prețurilor la toate materiile prime energetice și pentru anul 2022;

Capacitățile diminuate pentru stocurile de gaze naturale undeva pe un palier de cca 70% la începutul iernii;

Vârful de consum în Europa de N-V pe timpul iernii;

Migrarea LNG ( Gaz Natural Lichefiat) către Asia;

Limitarea capacităților de interconectare între state membre (cca 10% pentru România față de 15% limita impusă de UE);

Vârfurile de preț al energiei electrice și al gazelor naturale fără precedent istoric, suprapuse pe reguli de piață ce califică în mod prioritar capacitățile de producție de energie electrică cu prețul cel mai mare;

Înregistrarea unui comportament fără precedent al furnizorilor de renunțare la statutul de furnizor și mai ales de FUI (furnizor de ultima instanță) abandonând zeci de mii de consumatori în plină iarnă;

Lipsa unui cadru legislativ primar și secundar de atenuare al creșterii prețurilor și mai ales anunțul furnizorilor din 26 noiembrie 2021, de creștere cu 80% al prețurilor energiei electrice pentru serviciul universal, începând cu 1 ianuarie 2022;

Creșterea alarmantă a atacurilor cibernetice asupra sistemelor electroenergetice la care se adaugă riscul conflictelor geopolitice în proximitatea Europei și a României.

Toți acesti factori se constituie în argumente suficiente ca autoritățile române să ia în calcul foarte serios pregătirea în detaliu a populației României pentru situația unui blackout. Pare inevitabil.

ISU: CE TREBUIE SĂ FACĂ ROMÂNII ÎN CAZUL UNEI PENE DE CURENT

La nivelul DSU există informări că s-ar putea produce o pană de curent la nivel național pe durata mai multor zile? Aţi efectuat vreodată un exercițiu de simulare a unei astfel de situații? Dacă da, când, ce instituții au participat şi care au fost concluziile?

Din informațiile pe care le deținem în momentul de față, din surse oficiale, nu există date care ar conduce către o situație de genul celei descrise.

La nivel național au fost evaluate o serie de riscuri de dezastre (cutremure, alunecări și prăbușiri de teren, inundații, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, accidente CBRN etc.), sub aspectul influențării siguranței cetățenilor, respectiv impactului social, economic și de mediu, cu ocazia derulării proiectului „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național (RO-RISK)”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, prin care au fost aduse primele beneficii directe și indirecte la nivelul comunităților, prin actualizarea și creșterea calității planurilor de prevenire și răspuns la situații de urgență ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Departamentul pentru Situații de Urgență prin structurile aflate în coordonare/coordonare operațională împreună cu celelalte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență desfășoară periodic exerciții de gestionare a tipurilor de risc identificate.

La nivel național nu s-a desfășurat un exercițiu dedicat în mod special acestui tip de risc, accentul fiind pus pe desfășurarea unor exerciții pe tipurile de risc pentru care, conform prevederilor art. 9, alin. (2) din HG nr. 557/2016, au fost elaborate concepții naționale de răspuns, precum și pentru acele tipuri de risc unde, conform actului normativ mai sus menționat, Ministerul Afacerilor Interne este desemnat ca autoritate cu rol principal sau îi revine în mod exclusiv coordonarea operațională a acțiunilor de răspuns.

Menționăm, însă, că în cadrul unor exerciții desfășurate la nivel național pentru alte tipuri de risc 3 a fost vizat indirect și tipul de risc asociat „avarii la rețele de energie electrică”, prin scenarii care au luat în considerare întreruperea alimentării cu energie electrică la nivelul unor localități sau zone.

Ce capacitate de reacţie are România într-o astfel de situaţie? Ce măsuri vor fi luate în primele 24 de ore la nivel naţional de la declanşarea unei astfel de situaţii?

La nivel național, există 41 containere suport logistic tip IV-generator electric 450 kVA care pot alimenta instituții vitale, la care se pot adăuga contribuții ale autorităților locale/operatori economici.

Subliniem faptul că aceste capabilități sunt destinate în principal pentru alimentarea cu energie electrică a unor tabere de sinistrați, baze de operații sau ca măsură de prim răspuns pentru alimentarea temporară cu energie electrică a unor obiective esențiale, până la intervenția structurilor de specialitate abilitate.

De asemenea, acest tip de tehnică a fost utilizată în cadrul unor intervenții reale, în care s-a asigurat alimentarea cu energie electrică a unor localități, spitale și instituții publice.

Totodată, dintre măsurile care s-ar lua, la nivel național, în primele 24 de ore de la declanșarea unei astfel de situații, menționăm:

– menținerea în funcțiune a instituțiilor vitale/de interes public

– prioritizarea nevoilor imediate și a celor vitale, prin acordarea de ajutoare de primă necesitate (apă potabilă, alimente de bază) asigurate prin structuri specializate, conform HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Care sunt recomandările dvs. pentru populaţie în gestionarea unei astfel de situaţii? Ce trebuie să facă şi ce nu trebuie să facă o persoană care se trezeşte dintr–o dată fără curent electric timp de o săptămână?

Principalele recomandări pentru populație în gestionarea unei astfel de situații sunt:

– Să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;

– Să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, necesare supraviețuirii a minim 72 ore (recomandare), lanterne, baterii, echipamente portabile pentru informare, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecția familiilor lor (https://fiipregatit.ro/plan-personal/);

– Să își păstreze calmul, să urmeze instrucțiunile transmise de instituțiile abilitate, să își evalueze disponibilul de alimente de bază, apă și medicație, unde este cazul.

Infrastructurile critice ale României sunt securizate şi vor funcționa într-o astfel de ipoteză?

Precizăm că Ordonanța de Urgență nr. 98 din 3 noiembrie 2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice stabilește organizarea și desfășurarea activităților necesare implementării legislației specifice domeniului protecției infrastructurilor critice.

Ce costuri estimaţi la finalul unei săptămâni fără curent electric la nivel naţional?

Menționăm faptul că la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență nu au fost efectuate astfel de studii, iar estimările de costuri pot fi făcute numai prin consultarea și evaluarea informațiilor transmise de către autoritățile locale/operatori economici și autoritățile centrale.

Care sunt primele măsuri şi instituţiile care vor acţiona dacă se opreşte totul în ţară?

Vă aducem la cunoștință că măsurile adoptate la nivelul fiecărei autorități responsabile cu rol principal sau secundar sunt stabilite prin regulamentele de gestionare a tipurilor de risc, procedurilor sau instrucțiunilor proprii, elaborate conform prevederilor art. 8 din HG nr. 557/2016.

TRANSELECTRICA: Nu a fost identificată iminența apariției unui incident major în perioada următoare, care să amenințe securitatea alimentării cu energie electrică

„Pentru a identifica contextul real și impactul public al articolului din presa austriacă, dar și punctul de vedere avizat al factorilor responsabili din Austria, CNTEE Transelectrica SA a luat legătura cu Operatorul de Transport și Sistem din Austria, pe tema declarației ministrului apărării, conform articolului apărut în presă. Astfel, contextul real al declarației a fost cel referitor la simulările care se fac periodic pentru pregătirea populației în diverse situații sau amenințări (situații de criză sau de urgență care, în Austria, sunt în responsabilitatea și atribuțiile Ministerului Apărării). Una dintre aceste situații a fost în luna decembrie 2020, după atentatul de la Viena. În urma evenimentului, guvernul austriac a decis completarea și diversificarea acestor scenarii, care au fost completate și extinse cu riscuri suplimentare, inclusiv cu cel al unui blackout al sistemului electroenergetic. Menționăm faptul că impactul public al articolului a rămas circumscris contextului real și, în Austria, ca și în celelalte țări europene, nu a fost colportat și amplificat la nivelul remarcat în țara noastră.

Sistemul electroenergetic al României funcționează interconectat în cadrul interconexiunii electrice extinse la nivel european, din care fac parte 34 de țări și 41 de operatori de transport și de sistem. Acest aspect reprezintă un avantaj important pentru asigurarea securității în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din toate țările menționate.

Pe lângă regulile de funcționare comune, din punct de vedere tehnic, comercial și de operare, un aspect esențial al funcționării interconectate europene îl reprezintă solidaritatea. În acest context, statele participante se sprijină, se susțin reciproc și pun la dispoziția pieței toate rezervele de energie disponibile astfel încât, utilizând principiile de piață prin export/import de energie electrică, să asigure echilibrarea sistemelor energetice și susținerea reciprocă a acestora.

Arealul acestor țări, care funcționează în sistem interconectat, prezintă o anumită complementaritate: țările din sudul Europei au vârful de consum în perioada de vară, iar celelalte în perioada de iarnă. Această complementaritate face ca țări care într-un anumit sezon sunt importatoare să devină exportatoare în celălalt sezon, ceea ce contribuie la întrajutorarea între țări.

În condițiile funcționării interconectate la nivel european și de cuplare a piețelor de energie electrică la nivelul piețelor pe termen scurt (piața pentru ziua următoare și piața intrazilnică) este foarte puțin probabil ca în cazul în care o țară întâmpină dificultăți, să nu găsească resursele de energie electrică necesare la nivelul celorlalte țări. Doar în situația, foarte puțin probabilă, în care ar exista dificultăți și disfuncționalități în alimentarea cu energie electrică la nivelul întregii interconexiuni, se vor aplica măsuri coordonate de acțiune pentru rezolvarea acestora.

Acoperirea consumului intern de energie electrică din România se face pe principii de piață, în conformitate cu regulile de funcționare ale piețelor de energie electrică europene și naționale. Asigurarea necesarului de energie electrică se realizează atât din producția proprie de energie electrică, cât și prin import de energie electrică din țările cu care funcționăm interconectat. Capacitatea transfrontalieră a rețelei electrice de transport pentru perioada de iarnă este estimată la aproximativ 3.000 MW (atât la export cât și la import). Pe fondul volumului redus de lucrări de mentenanță la echipamentele care au influență crescută asupra capacității transfrontaliere, în perioada de iarnă, capacitățile transfrontaliere au valorile cele mai ridicate.

Pentru coordonarea activităților din sectorul energetic în perioada de iarnă, Guvernul României a emis o hotărâre de guvern specifică, denumită „Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022”. Aceasta stabilește sarcini și responsabilități entităților din sectorul energiei electrice, a gazelor naturale și a energiei termice, asigurând o coordonare a activităților operatorilor de transport și sistem de energie electrică și de gaze naturale, operatorilor de distribuție de energie electrică și de gaze naturale, operatorilor de înmagazinare de gaze naturale, producătorilor de energie electrică, de gaze naturale și de energie termică etc. Punerea în aplicare a acestei hotărâri de guvern și monitorizarea activităților este asigurată de către Ministerul Energiei. Menționăm faptul că această coordonare conferă un plus de siguranță adus alimentării cu energie electrică, gaze naturale și energie termică consumatorilor din România. Nu toate țările din Europa au o astfel de abordare specifică perioadei de iarnă, ceea ce constituie un avantaj pentru România.

La nivel european sunt în vigoare opt regulamente europene care stabilesc seturi de standarde și reguli privind racordarea la sistem a producătorilor, consumatorilor și a sistemelor realizate în curent continuu, privind alocarea capacităților de interconexiune transfrontalieră, regulile de funcționare a pieței de echilibrare, precum și regulile de operare coordonată, în regim normal, dar și în situații de funcționare perturbată. Regulile pentru operarea sistemului energetic european sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1485/2017 al Comisiei, din 2 august 2017, de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice, Regulamentul (UE) nr. 2195/2017 al Comisiei, din 23 noiembrie 2017, de stabilire a unei linii directoare privind echilibrarea sistemului de energie electrică și în Regulamentul (UE) nr. 2196/2017 al Comisiei, din 24 noiembrie 2017, de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic.

Astfel, pentru starea de urgență, respectiv pentru restaurarea sistemelor a fost elaborat și aprobat un regulament dedicat. Prevederile regulamentului au ca obiectiv evitarea unor situații de avarie extinsă, prin măsuri automate, dar și prin măsuri aplicate la nivelul factorului uman coordonate la nivel regional și European și măsuri pentru restabilirea funcționării sistemului în cel mai scurt timp. În vederea punerii în practică, prevederile acestor regulamente sunt detaliate în metodologii, acorduri operaționale și proceduri europene și naționale. Conform acestor prevederi, restaurarea sistemului și realimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor trebuie restabilită în cel mult șase ore. De asemenea, unul dintre regulamentele Pachetului legislativ european – Energie curată pentru toți europenii (pachetul IV), care a intrat în vigoare începând cu anul 2020, este dedicat identificării și tratării riscurilor care pot să apară în sistemul energetic european, respectiv Regulamentul (UE) nr. 941/2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE.

În cazul în care măsurile de asigurare a securității în alimentarea consumatorilor (menținerii funcționării sigure a sistemului) nu sunt suficiente în situații de criză de energie, când volumul rezervelor poate fi redus în mod semnificativ, în operarea sistemului electroenergetic românesc se aplică măsurile și acțiunile prevăzute în Regulamentul privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Energetic Național, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 142/2014 și procedurile operaționale subsecvente. Acest regulament a fost elaborat și aprobat în baza obligației instituite la art. 24 din Legea nr. 123/ 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie, la acest moment, atât la nivel național, cât și la nivel european nu a fost identificată iminența apariției unui incident major în perioada următoare, care să amenințe securitatea alimentării cu energie electrică. Nivelul de risc al unui astfel de eveniment este perceput și tratat cu toată responsabilitatea de către toți operatorii de transport și sistem din Europa, inclusiv de către CNTEE TRANSELECTRICA SA, conform tuturor obligațiilor legale și responsabilităților acestor operatori, pregătirea pentru măsurile și acțiunile de prevenire a acestor situații constituind o activitate permanentă a acestora.”