Cum poate evita România o pană de curent ca în Spania

Ce se întâmplă atunci când rețelele de electricitate cedează în fața unui eveniment extrem? Ne aflăm în fața unor vulnerabilități care pun în pericol stabilitatea societății moderne? Și, mai important, este România vizată?

• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale
• Generalul Vlad cere în instanță să-i fie restituite bunuri confiscate de procurori, între care telefonul personal
• MApN: O dronă maritimă s-a autodetonat în Portul Constanța

DE LA MIRACOL ȘTIINȚIFIC, LA DEPENDENȚĂ ABSOLUTĂ

Penele de curent majore au devenit tot mai frecvente în întreaga lume, cu evenimente devastatoare în regiuni vulnerabile, precum Africa Subsahariană și India, culminând, mai aproape de noi, cu criza din 28 aprilie, din Peninsula Iberică. Asta în ciuda avansurilor tehnologice și a eforturilor de tranziție energetică.

Trăim într-o lume în care un simplu gest deschide uși, aprinde lumini, pune în mișcare orașe întregi. Apăsăm, conectăm, tastăm – și totul răspunde, fără ezitare. Sunt gesturi simple, reflexe cotidiene. Ne sunt atât de firești, încât rareori ne oprim să ne întrebăm ce anume le face posibile. Ne-am obișnuit să le considerăm garantate – parte dintr-o lume modernă care „doar funcționează”.

În mai puțin de două secole, energia electrică a trecut de la miracol științific la dependență absolută. A devenit, fără să ne dăm seama, condiția de bază a realității moderne.

Ceea ce tindem să uităm însă, este că în spatele gesturilor noastre automate pulsează o mașinărie colosală, construită pe un echilibru fragil și pe o rețea tensionată la limita imposibilului. Sistemele energetice sunt nevoite să mențină în permanență o armonie delicată între consum și producție, unde cea mai mică abatere poate declanșa dezechilibre în lanț. Precizia e absolută, iar marja de eroare, infimă –  la fel ca pentru un funambul care înaintează pe sârmă, ghidat doar de precizia propriilor pași.

FAPTE ȘI EFECTE

28 aprilie 2025, ora 12:33. În plin vârf de producție fotovoltaică, două centrale din sudul Spaniei se deconectează brusc din rețea, dintr-un motiv încă neidentificat, și produc o scădere a frecvenței suficientă pentru a activa sistemele de protecție la interconectarea cu Franța.

Această decuplare inițială acționează ca o undă de șoc. În câteva secunde, un lanț de deconectări automate se propagă în rețea. Sursele de producție din aproape întreaga Spanie și Portugalia ies din funcțiune, într‑o cascadă greu de oprit, lăsând fără energie electrică întreaga Peninsulă Iberică. Restabilirea alimentării cu energie electrică a tuturor acestor consumatori a durat nici mai mult, nici mai puțin de 18 ore.

Șase persoane și-au pierdut viața ca urmare directă a acestui eveniment. Pierderile economice imediate au depășit 1,6 miliarde de euro, în timp ce impactul indirect rămâne, deocamdată, dificil de estimat. Trebuie menționat și faptul că serviciile de telefonie mobilă au căzut în majoritatea regiunilor, făcând imposibilă coordonarea rapidă a intervențiilor de urgență. Posturile de radio și televiziune au încetat emisia ore întregi, lăsând populația fără acces la informații de bază. Rețelele de metrou s-au blocat între stații, iar în unele spitale mici, pacienții au fost evacuați în întuneric. Sunt relatări despre persoane vârstnice rămase izolate fără asistență, magazine jefuite în zone fără iluminat public, sau părinți care au așteptat ore în fața școlilor fără a putea lua legătura cu copiii lor.

Este deja larg recunoscut faptul că, odată cu creșterea ponderii de energie electrică produsă în centrale bazate pe surse regenerabile (fotovoltaic și eolian) apare o provocare tehnică majoră. Aceste surse realizează sincronizarea la frecvența rețelei în mod electronic, fapt ce reduce flexibilitatea sistemului ca întreg și îl face mai vulnerabil la accidente ce se traduc în variații rapide ale frecvenței.

În mod tradițional, unitățile de producție bazate pe mașini rotative asigură o flexibilitate crescută în cazul unor astfel de evenimente prin fenomenul de inerție, absorbind sau eliberând energia cinetică. Sursele regenerabile moderne nu au, însă, această capacitate, iar în cazul analizat, sistemul energetic funcționa într-un regim dominat – dacă nu chiar exclusiv –  de producție din surse regenerabile.

Lipsa completă a inerției a făcut imposibilă amortizarea  rapidă a variației de frecvență. Rețeaua nu a rezistat. A cedat.

Ceea ce pare paradoxal în contextul acestei pene de curent este faptul că Spania reușise anterior să opereze întreaga sa rețea electrică folosind exclusiv surse regenerabile – și o făcuse cu succes. Faptul că acest mod de operare este posibil nu mai e în discuție. Însă ceea ce s-a întâmplat la 28 aprilie a arătat clar reversul medaliei: în lipsa unor mecanisme de stabilizare, sistemul devine mult mai vulnerabil în fața perturbațiilor extreme.

Chiar și așa, ar fi complet greșit să tragem concluzia că energia din surse regenerabile nu este sigură! Dimpotrivă, energia electrică produsă din surse regenerabile ESTE viitorul. Nu o spun din idealism sau din convingeri romantice, ci bazându-mă pe două realități de necontestat.

Energia din surse regenerabile este ieftină și tot ea reprezintă singura soluție viabilă pentru alimentarea unui viitor tehnologic în care consumul are să explodeze, literalmente, alimentat de presiunile uriașe pe care procesele de digitalizare accelerată le exercită asupra rețelelor. Centrele de date, transportul electric, automatizarea, locuințele inteligente – toate vor cere, împreună, de două ori mai multă energie decât consumăm astăzi. Or, sursele convenționale nu doar că nu pot acoperi această nevoie, dar ar aduce cu ele două riscuri letale: epuizarea resurselor și un colaps climatic ireversibil.

CE AR TREBUI  SĂ ÎNVĂȚĂM?

Nu putem trata întreruperea de curent din Peninsula Iberică drept un simplu incident tehnic – ar fi o abordare superficială. Acest eveniment, care a generat rapid titluri răsunătoare despre competența (sau incompetența) autorităților la nivel internațional, este o dovadă vie a faptului că mai avem mult de învățat atunci când vine vorba de integrarea unui mix cu un procentaj ridicat de producție energetică din surse regenerabile.

Apoi, ar trebui să mai învățăm că rețelele și gradul de inteligență și flexibilitate al acestora sunt extrem de importante.

Ar trebui să învățăm că dezvoltarea proporțională, armonioasă și sinergică a interconexiunilor, a transportului și a distribuției de energie electrică cu ritmul de dezvoltare a surselor de producție este esențială.

Cu toții trebuie să învățăm: producători, operatori de sisteme energetice, consumatori industriali sau casnici. Toți trebuie să aducem o contribuție și să ne adaptăm tehnicile, dar și mentalitățile, pentru a putea depăși acest moment de tranziție ce va rămâne în istorie ca fiind momentul în care omenirea a reușit să asigure resursele energetice pentru saltul tehnologic în viitor. Dacă acel viitor ne va fi favorabil sau nu, depinde de cât de bine înțelegem ce avem de făcut și cât de repede acționăm.

SE POATE ÎNTÂMPLA  ȘI LA NOI?

Să presupunem că un astfel de  eveniment nu ar putea afecta și România ar fi cel puțin imprudent. Riscul este poate mai mic întrucât avem un mix energetic divers și echilibrat, un avantaj real, dar asta nu ne face imuni.

Desigur că astfel de evenimente sunt posibile, fie că sunt „importate” din exterior sau generate autohton. Nevoia de investiții în rețele și în creșterea inteligenței și a flexibilității acestora este, la ora actuală, extrem de mare.

Volumele financiare estimate ca nevoie de investiții în rețele până în anul 2030 sunt de aproximativ 10 miliarde de euro, adică de mai bine de 5 ori mai mult decât media anuală cu care am fost obișnuiți.

Mai departe însă de aspectele care țin de rețea și de sursele de producere a energiei, eu cred că sunt și alți factori ce trebuie luați în calcul în mod foarte responsabil.

Pana de curent care a afectat Spania și Portugalia a demonstrat că sistemele critice nu sunt pregătite să funcționeze așa cum ne-am aștepta. La doar două ore și jumătate de la debutul evenimentului, în Spania, 60% dintre utilizatori nu mai aveau deloc acces la servicii mobile, iar restul operau cu disponibilitate redusă. Sună dur, dar a fost… o lecție de umilință tehnologică. Și poate ar fi momentul ca autoritățile române să ia în calcul organizarea de simulări și exerciții periodice, pentru a testa capacitatea de reacție a operatorilor de servicii esențiale.

Mai intervin dependența de importuri energetice și interconexiunile regionale, care fac ca orice întrerupere în țările vecine să poată afecta echilibrul rețelei noastre, mai ales în perioadele cu cerere ridicată. Rețelele devin tot mai inteligente și digitalizate, riscurile cibernetice cresc semnificativ, iar un atac bine coordonat ar putea paraliza sistemul energetic în doar câteva momente.

Lipsa unor simulări regulate în acest sens limitează capacitatea operatorilor și a autorităților de a reacționa prompt în cazul unei situații similare cu cea din Spania. Pregătirea nu trebuie să fie numai una de sorginte tehnică, ci și instituțională, socială, iar efortul trebuie să fie continuu, bine coordonat și implicat la toate nivelurile.

Nu putem să ne permitem să trăim în iluzia că aceste riscuri sunt îndepărtate. Doar privind ultimii doi ani, vedem cum presiunea pe rețelele energetice a crescut semnificativ: California și Texas au fost la limită din cauza consumului record, Bangladesh s-a confruntat cu o pană masivă de curent, iar în Africa de Sud întreruperile programate au devenit parte din normalitate.

Chiar în clipa în care scriu aceste rânduri, o pană de curent de amploare afectează Londra. Din primele informații, alimentarea cu energie a fost reluată parțial în doar câteva minute, însă transportul public este în continuare perturbat, iar revenirea completă la normal pare să întârzie. Cauza? Probleme în rețeaua de transport a energiei electrice – acea infrastructură invizibilă care susține funcționarea unui oraș de peste 9 milioane de locuitori.

Astfel de incidente devin tot mai frecvente. Și ne reamintesc, cu o regularitate apăsătoare, cât de important este să avem un sistem energetic  robust, adaptat noilor realități. Un sistem capabil să integreze surse variate de producție, să gestioneze consumul imprevizibil și să rămână stabil chiar și în condiții de stres.

Felul în care am construit în trecut – pentru consum liniar și producție stabilă – nu mai poate susține lumea de azi.

Ne îndreptăm spre un viitor complet electrificat – cu transport electric, centre de date, orașe inteligente și locuințe interconectate. Toate astea respiră prin firele unei rețele care trebuie să fie extinsă, inteligentă, elastică, vie. Să producem energie nu mai este suficient. Trebuie să știm cum să o orchestrăm. Să învățăm să echilibrăm intermitența regenerabilelor, să răspundem dinamic la cerere, să construim rețele care anticipează.

Ar trebui să fie bine înțeles faptul că responsabilitatea pentru toate aceste lucruri nu mai aparține doar autorităților sau specialiștilor. Digitalizarea rețelelor, ajustarea obiceiurilor de consum, adaptarea la provocările pe care tranziția energetică le-a adus în fața noastră sunt un efort colectiv. Avem în fața noastră un proiect de civilizație care ne implică pe toți – decidenți, ingineri, antreprenori, consumatori. Fiecare decizie contează. Fiecare investiție, fiecare inovație, și fiecare schimbare de mentalitate poate  înclina balanța.

Consumul global actual este de aproximativ 25.000 TWh pe an, iar proiecțiile pentru 2050 indică un interval de 52.000-71.000 TWh pe an.

În iulie 2024, California  a evitat la limită un blackout, după ce consumul a depășit pragul de 52.000 MW.

În august 2024, Texas  a atins un record absolut de consum de 86 GW, pe fondul unui val de căldură intens. Energia solară și bateriile de stocare au contribuit la echilibrarea rețelei, dar doar temporar.

În octombrie 2022, o pană de curent a afectat 70-80% din populația din Bangladesh, cauzată de o criză de gaze naturale și de incapacitatea centralelor de a satisface cererea. Evenimentul a subliniat dependența țării de importurile de gaze și necesitatea diversificării surselor de  energie pentru a asigura stabilitatea rețelei.

În Nigeria, peste 40% din energia produsă se pierde înainte de a ajunge la consumatori –  una dintre cele mai mari rate  din lume.

Africa de Sud a înregistrat întreruperi planificate de curent în peste 250 de zile în 2023.

Peste 600 de milioane de oameni din regiune nu au acces deloc la electricitate.

Recent, asigurări că nu va fi un blackout în România au venit chiar de la Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
„Astăzi, în Duminica Rusaliilor(9 iunie), înregistrăm un consum mic, similar nivelului din zilele de Paște — aproximativ 3700MW. La această oră, producem 4200MW, rezultând o diferență de aproape 500MW, pe care îi exportăm.

Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus. Sistemul energetic național și-a dovedit capacitatea de a face față unor situații deosebite în ultimii ani. Avem specialiști de top în Dispecerul Energetic Național (DEN) și la nivelul unităților mari de producție.

Avem un mix energetic divers și suficient de flexibil, cu aproape o treime din producția națională venind din hidrocentrale.

Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depășit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiți pentru o eventuală vară secetoasă.

Restul tabloului de producție energetică astăzi arată așa cum ne așteptăm. Avem acum 30% producție din soare și vânt (aproape 1000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producția prosumatorilor).

Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă și își face treaba cu peste 660MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanță programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranță în lunile următoare, pe măsură ce consumul va crește, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz și cărbune, avem producție redusă acum, în total aproximativ 850MW.

Un mix curat per total, cu aproape 80% din producție din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic național, fără a pune nimic în loc. Voi susține până la capăt acest lucru, așa cum voi susține rolul gazului drept combustibil de tranziție — România fiind deja în poziția privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine și suntem în grafic pentru începerea producției în 2027.

Ne pregătim cât de curând, totodată, de inaugurarea gazoductului Tuzla-Podișor, care va aduce gazul din Marea Neagră până în casele și companiile românilor. Lucrează foarte bine Transgaz acolo, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani.

Mulțumesc specialiștilor din sectorul energetic, pentru care nu există zile libere sau sărbători. Datorită lor se aprinde lumina în casele noastre, iar asta nu e deloc puțin lucru.”, a transmis ministrul.