EXCLUSIV Sorin Roșca Stănescu: Suntem inumani ca stat

Sorin Roșca Stănescu a declarat pentru Q Magazine că, dacă această lege nu va trece de plenul Deputaților, va lucra la elaborarea unui alt proiect, mai bine realizat și fundamentat.

„Dacă va fi respins și în Camera Deputaților, acest proiect de lege, inițiat de Mădălin Voicu și Nicolae Păun, va fi îngropat. Proiectul este unul bun, dar nu a fost pregătit foarte profesionist. Singura soluție este să reiau munca mea, deoarece eu munceam din greu pentru un alt proiect, tot de grațiere și amnistie, doar că va avea fundamentarea Direcției Penitenciarelor, Ministerului Justiției etc.”

Senatorul liberal a explicat în detaliu lipsurile actualului proiect dezbătut: „În primul rând, trebuie să aibă și un studiu de impact, să aibă niște simulări, ce se întâmplă când 10-20.000 de pușcăriași devin liberi, care sunt efectele pozitive, efectele negative, costurile în penitenciare, ce se poate realiza dacă sunt eliberați mai mulți pușcăriași, câte penitenciare pot fi modernizate cu economiile realizate etc.”

Mii de procese pierdute la CEDO

„Din ce știm deocamdată cu certitudine este că penitenciarele sunt supraaglomerate, deci din cauza asta, practic, oamenii sunt torturați acolo pentru că nu au condiții. De aceea se pierd în serie mii de procese la CEDO”, a declarat Roșca Stănescu pentru Q Magazine.

Premierul și-a exprimat și el îngrijorarea cu privire la gradul de ocupare a închisorilor, la scurt timp după ce proiectul fusese respins de Camera Senatorială.

“Avem o mare problemă apropo de regimul penitenciar, de aglomerare a regimului penitenciar. În perioada următoare, o să avem la CEDO probleme mari pe această temă. Asta nu înseamnă că neapărat trebuie să avem mai puţini deţinuţi, e vorba însă de faptul că sistemul penitenciar din România practic nu mai rezistă la gradul de ocupare şi, probabil, sper să nu se întâmple, dar…, o să începem să avem condamnări pe această temă la CEDO.”

Dacă această lege va fi aplicată, vor fi reparate și eventualele erori judiciare care vizează infracțiuni cu pericol social redus, aplicându-se astfel unul din principiile dreptului roman – decât un nevinovat în detenție, mai bine zece vinovați liberi.

Un motiv în plus de îngrijorare pentru România

„Mai urmează să vină zeci de mii de deținuți din statele Uniunii Europene conform unei convenții pe care am încheiat-o cu aceste state. Unde să intre? Iar prin efectul Noului Cod Penal, anul viitor nu vor putea fi eliberați decât maxim 4500 de oameni ceea ce este absolut insuficient. În România nu s-au mai dat decrete de grațiere de 12 ani pentru că suntem inumani ca stat. În orice stat, cu anumită frecvență, se dau asemene legi, declară Sorin Roșca Stănescu.

Pedeapsa veghează când statul doarme (Monava Dharma-Sastra/Legile lui Manu)

Grațierea este un act de clemență al puterii de stat, ce aparține Președintelui și, respectiv Parlamentului României, prin care se acordă unui condamnat iertarea totală sau parțială a pedepsei sau comutarea acesteia în una mai ușoară.

Profesorul de filosofie Carrara a spus că „pedeapsa este moneda cu care se plăteşte infracţiunea”.

Această monedă este plătită atât într-un scop coercitiv, cât şi în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi al reeducării.
Se mai poate înfăptui şi altfel acest scop?

Statul român trebuie să găsească soluția optimă pentru a asigura siguranța cetățenilor dar totodată și pentru asigura că este respectat scopul detenției și anume, reeducarea deținutului. Ori, la un asemenea nivel de supraocupare, mai poate fi respectat acest principiu?

Cifrele de după gratii

În anul 2012, costul înregistrat cu o persoană privată de libertate a fost de 2397 de lei pe lună, iar numărul persoanelor private de libertate condamnate definitiv la pedepse de până la 6 ani de închisoare pentru infracțiunile vizate de proiectul de lege, nerecidiviste este de 4507, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) remis Q Magazine.

Bugetul ANP pe 2013 este de 912,5 milioane de lei, din care alocaţiile bugetare reprezintă aproximativ 832 de milioane de lei, iar aproximativ 80,5 milioane sunt venituri proprii.

Din acest buget, cheltuielile curente reprezintă peste 888,8 milioane de lei, între care aproximativ 616 milioane de lei cheltuieli de personal şi 160,49 milioane lei cheltuieli cu bunuri şi servicii.

Proiectele cu finanţare din fonduri externe neramburasabile aduc bugetului ANP aproximativ 27 de milioane de lei – venituri proprii, anul acesta.
Raportat la un număr mediu de 31.720 de deţinuţi din penitenciarele româneşti, costul unui deţinut pe lună ajunge la 2.397 de lei, din care alocaţiile bugetare lunare reprezintă 2.186 de lei. Veniturile proprii ale ANP acoperă astfel doar 211 lei din costul lunar cu un deţinut.

Ministerul arată că, la 16 aprilie 2013, se înregistra un număr de 33.060 de persoane private de libertate cazate în spaţii care asigură 27.700 de locuri.