Statul Casei Regale a României intră în procedură de urgență, în Parlamentul României. Inițiativa îi aparține președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și „reprezintă un gest de respect faţă de rolul pe care CR a României l-a avut în decursul istoriei.”
La începutul lunii, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au depus o iniţiativă legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României. Propunerea prevede recunoaşterea acesteia ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. Mai mult, legea propune recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat.
„Casa regală a militat,din 1990 până încoace, pentru promovarea tradiţiilor istorice legate de suveranitatea şi independenţa României, pentru imaginea României, pentru promovarea unor personalităţi şi instituţii şi cred că acest lucru trebuie să continue şi în perspectiva următoare pe temen lung.”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Statutul și banii
Miza vehiculată ar fi una de ordin financiar, lucru contrazis de al doilea om în stat.
„Am văzut nişte sume mirobolante vehiculate, nu au nicio legătură cu realitatea. Ceea ce pot să vă spun este că costurile acestea vor fi aprobate în fiecare an pe bază de proiecte de către Guvern. Nu revine legii de a stabili un plafon sau o sumă minimă, ele vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern.”, susține preşedintele Senatului.
Costurile ar trebui să acopere plata unui personal administrativ de cel mult 20 de persoane. Bugetul alocat va depinde și de evenimentele organizate de Casa Regală de-a lungul unui an.

Averea Regelui Mihai
Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate, potrivit gândul.info.













































