Cele două summit-uri – G7 și BRICS – relevă un singur lucru: „tehno-feudalismul” globalist are două abordări diferite!

Cel puțin două evenimente de prim rang s-au desfășurat în ultima perioadă, ambele vizând mari planuri pentru situația actuală a economiei mondiale și a implementării globalismului: G7 și BRICS.

Ruptura de la Davos

Cele două tabere se află în război, iar BRICS pare că a câștigat deja, chiar dacă Occidentul nu vrea să creadă! Însă, abordările ambelor tabere duc în același loc sordid. Marea diferență dintre cele două versiuni de a ajunge la ceea ce Pablo Escobar definea ca „tehno-feudalism” globalist, iar Klaus Schwab „Marea resetare”, este că BRICS se bazează pe oligarhiile statale, refuzând să se pună la dispoziția oligarhiei occidentale.

Ar mai fi „amănuntul” că dacă SUA și UE se hazardează în politici elucubrante ce se bazează pe ideologia progresistă, țările BRICS au o abordare mai serioasă, nepunând carul înaintea boilor, ci păstrând chibzuita versiune a implementării chestiunilor globaliste pe măsură ce infrastructura adecvată a fost pusă pe roate, bucată cu bucată.

Într-adevăr, actorii statali ai „occidentului” sunt entități gata desuveranizate. În cazul UE, alegerile sunt perfect caduce atâta vreme cât zeci de mii de reglementări comunitare devin legi și interferează cu legislațiile naționale, în toate aspectele posibile și imposibile. Dar și UE este o instituție lipsită de suveranitate, fiind condusă tot de „vasalii” celor de la Davos, ca să revenim la definiția lui Escobar. Față de aceștia, evident, liderii precum Xi sau Putin apar în lumina reflectoarelor ca „suverani”, mai ales că nu împărtășesc soarta tristă a președintelui american lipsit de orice autonomie în exercitarea funcției.

Klaus Schwab, președintele Forumului Economic Mondial, în dialog cu președintele Putin în cadrul Davos Agenda 2021 / Foto: Facebook

Ultimele întâlniri de la Davos au prilejuit observația că globalismul nu mai este pe placul Rusiei și nici a Chinei, chiar dacă ambele marșează la „narativul” Covid. Pe de o parte, Xi Jinping a lăsat să se înțeleagă că își dorește un loc la masa celor puternici ai planetei, iar Vladimir Putin a denumit versiunea de accedere la globalism descrisă de Klaus Schwab o cădere în distopie.

Episodul următor a coincis cu formularea de critici acide la adresa celor de la Davos și la decizia formală a Chinei de a lua lucrurile în propriile mâini. Viziunea liderului chinez coincidea în bună măsură cu cea împărtășită de liderul rus, ambii preferând să-și păstreze puterea intactă, chiar dacă merg în direcția implementării „tehno-feudalismului” globalist.

Abolirea democrației occidentale este însă mult mai vizibilă decât abolirea celei eurasiatice! Asta, deși zona BRICS preferă să păstreze, tot ca și cea occidentală, o aparentă democrație, să garanteze o listă restrânsă de drepturi și libertăți, în timp ce implementează metode dure de control asupra populației. Pentru cetățeanul obișnuit, propriu-zis nu există nici o diferență între cele două abordări. Diferențele survin doar la nivelul oligarhiei conducătoare.

Să cunoaștem jucătorii!

G7 ar fi un forum interguvernamental al celor mai industrializate 7 state ale planetei. Anume, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA. Asta, cel puțin în teorie! Declarativ, cele 7 state ar reprezenta 10% din populația mondială (770 de milioane de oameni) și cca. 50% din averea netă globală.

Întâlnirea liderilor G7 s-a desfășurat anul acesta în Bavaria / Foto: Twitter

Odinioară, locul de întâlnire al liderilor lumii și al marilor economii mondiale, G7 a devenit de ceva vreme un interludiu comic între diversele demersuri grotești și lipsite de sens ale unor figuranți senili și incompetenți. Iar acestea nu sunt deloc cuvinte gratuite!

Din bun start, G7 sunt cele mai puternice state după cum și Joe Biden este cel mai puternic om al planetei! Pentru cei care nu sunt deprinși să gândească, astfel de definiții reprezintă axiome, nu e nevoie să fie chestionate, sunt un dat. Pentru cei care mai gândesc, există explicații așa-zis plauzibile.

Astfel, pentru cei care se întreabă cum de cea mai mare economie mondială – China – nu face parte din G7, există explicația extrem de convenabilă că, iată, China are un nivel relativ scăzut de bogăție pe persoană în comparație cu alte economii ale lumii. Ajunge să cobori pe stradă în Los Angeles, New York, Chicago etc. ca să vezi cu ochiul liber cam care este nivelul de „bogăție” al cetățeanului în Statele Unite. La fel stă treaba și la Vancouver, Londra, Paris, Roma sau alte orașe ale „paradisului” occidental. Printr-un artificiu, dacă lângă sărăcia lucie mai pui și un miliardar, evident că media va arăta un pic diferit.

Cam tot așa cum se calculează și „puterea” Uniunii Europene, unde bună parte a economiilor funcționează pe pierdere. Grecia are datorii echivalente cu 193% din PIB, Italia de 151% din PIB, Portugalia 127% din PIB, Spania 118% din PIB, Franța 113% din PIB, Belgia 108% din PIB, Cipru 104% din PIB etc. Dar, dacă la datoriile uriașe exprimate în procente pui și economia Estoniei, o țară cu 2 milioane de locuitori, dar cu o datorie externă mai modestă, imediat obții, procentual, o scădere substanțială a datoriei înregistrate de cele 27 de state europene per total.

La fel stau lucrurile și cu datoriile celor din SUA – peste 130% din PIB, Japonia – 270% din PIB, Marea Britanie – 95% din PIB, Canada – 74% din PIB! Acestea sunt „țările dezvoltate”, o listă de falimente escamotate de prestidigitații contabile. Oricine poate observa că nu mai este vorba despre balanța de profituri și pierderi aici, ci despre diverse povești despre un „capitalism al părților interesate” în satisfacerea ideologică a vulgului, și satisfacerea materială a oligarhiei.

Iar asta, explică întrucâtva și poziția exprimată de Putin la BRICS+ în privința inflației generate de țările G7 prin tipărirea de bani fără acoperire și creșterea datoriilor până dincolo de nivelurile unei minime siguranțe. Cu cât datoriile sunt mai copioase, cu atât cei care au generat-o se vor bucura mai mult de o inflație pe măsură, pentru că odată cu devalorizarea monedei, practic își recuperează din pierderi. Vor plăti înapoi mult mai puțin decât au împrumutat!

Dacă la G7 esențial a fost să se disemineze discuții frivole despre expunerea busturilor goale „ca Putin”, în schimb la BRICS nu s-a luat în discuție ca șefii de state să se împiedice pe scara avionului și să se prăbușească în serii de câte trei, „ca Biden”. Dimpotrivă, documentul final adoptat cuprinde 75 de puncte și nu reprezintă deloc o lectură facilă, întrucât discuțiile au fost cât se poate de consistente și programatice.

BRICS a împlinit deja 16 ani de existență și asta în condițiile sancțiunilor impuse în „lumea unipolară” americană. Sau occidentală. În cei 16 ani, relațiile dintre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud s-au cimentat și s-au armonizat și s-au centrat pe propria bunăstare, bazându-se pe cooperare și relații de parteneriat. Adică, exact opusul constrângerilor ce domină cealaltă zonă, cea occidentală.

În stadiul actual, BRICS reprezintă aproape jumătate din populația lumii (3,2 miliarde de oameni), 26% din economia globală, 18% din comerțul mondial și contribuie cu peste 50% la creșterea economică mondială. Toți indicatorii sunt în creștere. Cu toate acestea, oficial, grupul este considerat de către occidentali, ca fiind al țărilor cu economii emergente sau care nu îndeplinesc anumite „standarde”. Numai că, „standardele” sunt, de regulă, dulci povești! În virtutea unor asemenea „standarde”, Pe Facebook nici măcar nu poți vorbi despre BRICS! Încalcă „standardele comunității”!

Mesajul Facebook privind imposibilitatea postării unui link către site-ul BRICS

China are de departe cea mai mare economie din grupul BRICS, reprezentând peste 70% din puterea economică colectivă de 27,5 trilioane de dolari a grupului.

Argentina, Bangladesh, Indonezia, Mexic și Turcia și-au exprimat un interes puternic pentru aderarea la BRICS, în timp ce Egipt, Iran, Nigeria, Sudan, Siria și cel mai recent Pakistan și-au exprimat, de asemenea, interesul de a adera la BRICS.

BRICS își extinde totodată cooperarea cu asociații regionale precum ASEAN, Uniunea Africană, Asociația Statelor din Caraibe, Consiliul de Cooperare din Golf și Asociația Oceanului Indian.

De unde vine magnetismul exercitat de BRICS?

Ei bine, din simpla afirmare a suveranității statale și a dorinței de cooperare între statele suverane într-o lume multilaterală, opusă hegemoniei americane și unilateralismului exercitat prin forța sancțiunilor economice sau prin forță militară, din afirmarea dorinței de a promova și proteja drepturile omului într-o manieră neselectivă, nepolitizată și constructivă și fără standarde duble.

Este, aproape, ca o întoarcere în timp, la epoca în care drepturile și libertățile umane mai aveau căutare în lume, exact ca și legislația internațională. Nu întâmplător, dr. Dinu G. Gherman (istoric) utilizează sintagma de „globalism luminat bazat pe etno-state”.

Summitul virtual BRICS+ a fost găzduit de președintele chinez Xi Jinping / Foto: Twitter

La întâlnirea BRICS+ au participat președintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping, președintele Federației Ruse Vladimir Putin, prim-ministrul Indiei Narendra Modi, președintele Republicii Africa de Sud Cyril Ramaphosa, vicepreședintele Braziliei Hamilton Mourao, președintele Algeriei Abdelmadjid Tebboune, președintele Argentinei Alberto Fernandez, președintele Egiptului Abdel Fattah el-Sisi, președintele Indoneziei Joko Widodo, președintele Iranului Sayyid Ebrahim Raisi, președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev, prim-ministrul Cambodgiei Hun Sen, prim-ministrul Malaeziei Ismail Sabri Yaakob, președintele Senegal Macky Sall, prim-ministrul Thailandei Prayut Chan-o-cha, președintele Uzbekistanului Shavkat Mirziyoyev, prim-ministrul Fiji Voreqe Bainimarama și prim-ministrul Etiopiei Abiy Ahmed.

Deocamdată, în lumina Declarației de la cel de-al XIV-lea Summit BRICS+, tocmai încheiat, se păstrează nealterată dorința de cooperare internațională în cadrul organismelor internaționale precum G20, ONU (în varii structuri), WTO (Organizația Mondială a Comerțului), pe principiile nediscriminatorii ale comerțului internațional, securității financiare, multilateralismului.

Greu de crezut că Occidentul falimentar ar dori să mai revină la aceste principii altfel decât pur declarativ, în timp ce poartă războaie cu țările de ale căror resurse are nevoie, argumentând că implementează „democrația”.

BRICS militează și împotriva armelor bacteriologice și chimice, terorismului etc. Declarația finală mai vorbește despre sprijinirea Afganistanului, Ucrainei, Africii de Nord, Coreei de Nord, se apleacă asupra programului nuclear iranian.

S-au dezbătut chestiuni privind mediul tehnologiilor informației și comunicațiilor și a securității în acest domeniu, elaborarea de legislații aferente în zona țărilor BRICS, combaterea criminalității din sfera tehnologiilor de comunicare.

S-a mai discutat despre intensificarea în cooperării în combaterea terorismului și s-a reafirmat că singura autoritate este Consiliul de Securitate al ONU pentru impunerea de sancțiuni. Ca atare, BRICS solicită consolidarea și întărirea metodelor de lucru ale comitetelor de sancțiuni ale Consiliului de Securitate al ONU pentru a asigura eficacitatea, receptivitatea și transparența, evitarea politizării, inclusiv listarea propunerilor în mod obiectiv pe criterii bazate pe dovezi.

Ceea ce se remarcă aici este acordarea unui cec în alb pentru ONU și în general organismelor internaționale, chiar dacă în clipa de față se știe – și reprezentanții BRICS nu au cum să nu știe – că ONU și Davos lucrează împreună pe baza unor documente reciproc adoptate, chiar dacă acestea nu au nici o legitimitate!

Importantă rămâne și lupta împotriva corupției, inclusiv cu privire la urmărirea infractorilor economici, la asistența judiciară reciprocă în chestiuni civile și administrative și la recuperarea bunurilor.

Dacă în Occident consumul de droguri pare că se apropie de o acceptare mai mult sau mai puțin tacită, BRICS a luat în discuție situația gravă a drogurilor din lume și și-a reiterat angajamentul față de mecanismul internațional de control al drogurilor, susținut de cele trei convenții ale Națiunilor Unite privind controlul drogurilor.

New Development Bank (NDB) se va reloca la Shanghai, în paralel se va constitui BRICS Think Tank Network for Finance, care ar urma să identifice soluții pentru diversele chestiuni financiare care se ivesc în zona BRICS+. Subsecvent, Mecanismul Acordului de Rezervă Contingent (CRA) care este un cadru pentru furnizarea de sprijin prin lichiditate și instrumente de precauție ca răspuns la presiunile reale sau potențiale pe termen scurt la balanța de plăți, ar urma să fie pus în consonanță cu FMI.

Comerțul și investițiile reciproce, investițiile în infrastructură, parteneriatele de tip public-privat, vor beneficia de mai multă flexibilitate prin implementarea de noi mecanisme și metode de lucru.

Oportunitățile de dezvoltare intra-BRICS vor fi susținute cu forță de muncă ce va proveni din centre de competență, inovație și networking, standardizare, reglementări interbancare. Vor fi încurajate centrele de cercetare policentrice și transferurile de tehnologii.

De asemenea, se vor implementa măsuri de armonizare a administrațiilor, vămilor etc. pe bază de strategii comune. Vorbim despre un soi de Schengen eurasiatic!

China – în particular și BRICS în general, militează tot pentru globalism! Șeful OMS și președintele chinez nu se feresc de camere când sunt împreună. / Foto: Twitter

Iar de aici, încep să apară chestiunile șocante! Se vorbește despre implementarea Agendei 2030, dezvoltare sustenabilă, schimbări climatice, biodiversitate, Covid-19, sprijinul pentru proiectele OMS, vaccinuri, exact în limbajul de lemn al celor din SUA și UE! Ceea ce lipsește din listă este migrația și promovarea homosexualității. De înțeles, atâta timp cât țările BRICS își doresc menținerea suveranității statale!

Odată ce această suveranitate a „globalismului luminat și bazat pe etno-state” a fost stabilit, lupta cu diverse forme de religie nu mai are sens, cum nici războiul „occidental” împotriva familiei. De aici, apoi, lipsa ideologiilor homosexuale, pro-avort etc.

Ar mai fi de remarcat că proiectele BRICS sunt mai puțin inepte decât cele ale UE, nicăieri nu se vorbește despre distrugerea industriei, agriculturii, transporturilor, nici chiar al celui aerian! Până și turismul își regăsește locul în cadrul economic de aici! Apoi, țările BRICS se opun barierelor comerciale bazate pe „certificate verzi” de tipul celor pe cale să fie implementate de UE și reiterează angajamentul de a îmbunătăți coordonarea cu privire la aceste aspecte.

Opulenta întâlnire G7 de la Schloss Elmau

Discuția despre G7 este mult mai facilă decât cea despre BRICS.  A fost o întâlnire comică în cel mai pur sens al cuvântului. Nu că multă lume i-ar mai lua în serios pe „cei mai puternici lideri ai democrațiilor avansate”. Cu toate acestea, singură, publicația Politico a îndrăznit să afirme despre G7 că a fost un eșec. Majoritatea publicațiilor mainstream au ridicat în slăvi întâlnirea.

Deși s-au lăudat cu abordarea tuturor provocărilor, soluțiile pe care le-au susținut cei de la G7 păreau cel puțin contradictorii! Demn de remarcat „soluția” de a scădea prețurile petrolului și gazelor și, în același timp, de a pune capăt utilizării combustibililor fosili. Apoi, „soluția” interzicerii combustibililor fosili, dar numai pentru… Rusia! Apoi, impunerea terminării conflictului din Ucraina, trimițând bani, arme și muniție. Apoi, promovarea capitalismul bazat pe reguli ale pieței, impunând în același timp controlul prețurilor la energie. Dar lista e nesfârșită!

G7 a avut propriu-zis un singur punct pe agendă: Rusia! Și temele rusofobe. Toate, exprimate într-o serie de aserțiuni ce nu depășesc nivelul de grădiniță, constituindu-se într-un soi de listă de dorințe (wishful thinking) de tipul scrisorilor pentru Moș Crăciun.

Mica, dar vesela scenă a Titanicului G7 pe cale să întâlnească aisbergul / Foto: Twitter

Spectacolul grotesc cu șefii SUA, UE, Canadei, Japoniei, Marii Britanii, incapabili să ia decizii, se datorește faptului că toate aceste țări sunt – după cum am mai spus – desuveranizate! Decizia se ia la nivelul oligarhiei globaliste, la Davos și la vârfurile corporațiilor multinaționale.

Altminteri, nu are cum să nu pară cel puțin amuzant că UE se va baza în strategia sa energetică pe rapiță, energie solară și energie geotermală! Între timp, pentru că economia scrâșnește din dinți, deși se elimină, chipurile, combustibilii fosili, se redeschid minele de cărbuni!

La fel de comică este și ideea plafonării prețurilor… lui Putin! Cum? Imposibil de spus! Majoritatea celor care au ochii deschiși au observat deja că cca. 67% din producția de combustibili rusești se îndreaptă către est și nicidecum către vest, iar cursul va rămâne neschimbat. La fel, curajoasa decizie de a subevalua aurul rusesc! În primul rând, Rusia nu e foarte clar dacă dorește să vândă aur, dar chiar și dacă ar face-o, există o uriașă disponibilitate din partea Chinei și Indiei de a cumpăra. Probabil că la un moment dat va afla și premierul britanic Boris Johnson.

Ca lucrurile să fie și mai comice, pe canalele alternative apăreau filmări cu „cei mai puternici oameni ai planetei”, în afara cadrului oficial, unde discutau deschis despre faptul că după ce au impus blocaje asupra Venezuelei, Iranului și Rusiei, nu pot obține suficient petrol de la saudiți.

În capul listei momentelor umoristice ar putea sta invitația adresată de cancelarul german Olaf Scholz Indiei, Africii de Sud (țări BRICS), Indoneziei și Senegalului (care vor să adere la BRICS) de a se alătura celor de la G7!

Oricum, declarațiile de la BRICS aveau să arunce întreaga babilonie G7 definitiv în ridicol! Rusia a afirmat fără echivoc că își va îndeplini obligațiile de a furniza energie și îngrășăminte partenerilor, se așteaptă la o recoltă bună de cereale și, ca atare, va aproviziona piețele mondiale cu până la 50 de milioane de tone de cereale (față de 5 milioane de tone de cât dispune Ucraina), că va asigura trecerea navelor de cereale în apele internaționale chiar dacă Kievul a minat porturile ucrainene, că situația negativă asupra cerealelor ucrainene este umflată artificial, iar creșterea bruscă a inflației în întreaga lume este rezultatul iresponsabilității țărilor G7 și nicidecum al Operațiunii Z din Ucraina, după cum observa și Pepe Escobar în editorialul pe care-l semnează.

Chiar în clipa de față agricultorii olandezi se revoltă împotriva reglementărilor europene care le pun afacerile pe butuci, le pulverizează investițiile, obligându-i să-și disponibilizeze angajații! Nu Putin a scris acele reglementări UE, ci birocrații din jurul Ursulei von der Leyen! Iar fără agricultură nu doar că nu vor mai exista locuri de muncă, dar nu va mai exista nici mâncare.

În schimb, liderii G7 au căzut de acord că vor „mai mult” război cu Rusia. N-au spus-o explicit, sunt prea politicoși pentru asta, dar acesta a fost principala concluzie a întâlnirii din Bavaria. Suplimentar, au promis 600 de miliarde de dolari, pe care nu-i au deocamdată, pentru a finanța „proiecte globale de infrastructură” pentru a combate Inițiativa Belt and Road a Chinei. Asta în timp ce întreaga structură financiară a UE este aproape de default!

Fleacuri! Ce te faci când la un asemenea nivel, discuțiile reprezentanților G7 se axează pe „spinoasa” chestiune a participării la G20 în eventualitatea în care și președintele Putin va fi de față sau la și mai complicata chestiune a prezenței „salatei rusești” în meniul pregătit în Bavaria pentru liderii G7?

Ce urmează?

După cum a afirmat Vladimir Putin la summitul BRICS+, „sistemul rusesc de mesagerie financiară este deschis pentru conectarea cu băncile din țările BRICS.” Mai mult, sistemul rusesc de plăți MIR își extinde prezența. „Explorăm posibilitatea creării unei monede de rezervă internațională bazată pe coșul de monede BRICS”, a spus liderul rus.

Președintele rus Vladimir Putin rămâne inamicul public nr. 1 pentru occidentali și marea speranță pentru jumătatea cealaltă a omenirii / Foto: Kremlin.ru

Cu alte cuvinte, continuă războiul cu dolarul american ca monedă de rezervă, iar faptul că FED-ul american tipărește dolari cu nemiluita nu face decât să apropie inevitabilul: prăbușirea monedei americane (despre Euro nu are sens să mai discutăm). La fel, sistemul rusesc apare ca o alternativă viabilă la sistemul SWIFT.

Propriu-zis, în momentul de față, zona BRICS așteaptă fie o reorientare a Occidentului, fie prăbușirea SUA sau UE, cele două aflându-se parcă în competiție pentru a atinge acest „obiectiv”. Într-un fel sau altul, fie va fi reconsiderată întreaga strategie mondială și se va reveni la multilateralism, fie BRICS și susținătorii BRICS vor prelua controlul după ce Occidentul se va prăbuși în agonie. Să nu uităm nici detaliul că SUA și Davos-ul se află în conflict!

A reporni întreaga economie americană sau europeană și a intra în competiție cu China, India și Rusia, pare un pariu extrem de riscant, mai ales în condițiile în care exact aceste țări dețin și resursele necesare. Că vorbim despre energie, materii prime, produse finite etc. În timp ce occidentul nu are nici măcar banii necesari să-și producă sau să-și achiziționeze energia!

Foarte curând, băieții din BRICS vor deține și monede puternice, susținute de aur și de mărfuri, nicidecum de datorii suverane pentru rezervele globale. Iar guvernele se vor reorienta rapid, unele deja o fac, așa cum am văzut mai sus!

Greu de purtat și un război economic cu China și deja elaborata strategie „Global Development Initiative” cu deja proiectatele „coridoare” către sud și către Europa. Grupul de „Prieteni ai GDI” numără la ora actuală nu mai puțin de 50 de națiuni!

Va fi greu pentru cei 27 de mici inamici europeni, Davos și Joe Biden! Sigur că mai rămâne și varianta războiului, iar britanicii se gândesc tot mai serios la această versiune a deznodământului.