Directorul Eurointelligence: Nu văd nicio șansă ca Germania să participe vreodată la acțiuni militare împotriva Rusiei

Într-o analiză publicată în aprilie, analistul Wolfgang Munchau, director al think tankului Eurointelligence și colaborator al Financial Times, arată că în cazul unei invazii, Germania nu va lua măsuri militare împotriva Rusiei nici dacă ar fi vorba de un aliat NATO. Explicația stă în dependența Berlinului de gazele rusești.

Munchau arată că un potențial conflict exploziv dintre Kremlin și Occident l-ar putea constitui fâșia lungă de 65 de kilometri, aflată de-a lungul graniței dintre Polonia și Lituania, cunoscută sub numele de Suwalki Gap.

În direcția nord-sud, această zonă separă enclava rusă Kaliningrad de Belarus, în timp ce în est-vest formează singura legătură terestră dintre țările baltice și restul Uniunii Europene, prin Polonia.

Vladimir Putin și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukasenko, sunt în discuții pentru a realiza o uniune politică între cele două țări. Wolfgang Munchau susține că Rusia ar putea cuceri o bucată de pământ din regiunea apropiată Kaliningradului, pentru a conecta enclava cu Belarus și a tăia legăturile statelor baltice cu restul Europei.

Analistul german arată că istoria europeană este plină de exemple ale unor lideri autoritari, care utilizează diferite incidente ca pretexte pentru invazii militare.

„Când l-am auzit pe Vladimir Putin acuzând Occidentul că a organizat o lovitură de stat militară în Belarus, pentru a-l răsturna pe Lukasenko, noi am înțeles că invadarea unor regiuni europene este precedată, de obicei, de niște acuzații false și incidente organizate”, scrie analistul.

Munchau susține că nu este nerealist să se prevadă o asemenea situație, în care evenimentele pot conduce la o confruntare militară în zona frontierei dintre Polonia, Lituania și Belarus.

„Când Hitler a invadat Polonia, unul dintre obiectivele sale a fost să recupereze teritoriul pierdut după Primul Război Mondial și să se reconecteze cu provinciile izolate. Invazia sa a fost susținută de populațiile germane din Danzig și Königsberg. În urmă cu șapte ani, înainte ca Rusia să anexeze Crimeea, consiliul orașului Sevastopol, controlat de partide pro-ruse, a acuzat Ucraina de un complot terorist. Populația Crimeei a votat covârșitor în favoarea secesiunii din Ucraina și a anexării la Rusia. Nu este greu să construiești un scenariu care ar putea duce în cele din urmă la confruntări militare în zona de frontieră mai largă dintre Polonia, Lituania și Belarus.

Ben Hodges, fostul comandant al armatei SUA din Europa, a coautorat un studiu detaliat în 2018 despre ceea ce ar fi nevoie pentru a apăra Suwalki Gap. Studiul a menționat că aceasta este o zonă greu de apărat. Are doar două autostrăzi înguste și o linie de cale ferată. Nu ar fi nevoie de mult ca rușii să taie republicile baltice.

Ar fi naiv să credem că NATO ar declanșa imediat art. 5 privind clauza de solidaritate.

Nu văd nicio șansă ca Germania să participe vreodată la acțiuni militare împotriva Rusiei – chiar dacă Rusia ar invada republicile baltice. Luați în considerare doar cuvintele lui Frank-Walter Steinmeier, președintele german, care a spus că Germania îi datorează conducta Nord Steam 2 Rusiei pentru a-și ispăși păcatele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată a descris exercițiile NATO în Suwalki Gap drept zdrăngănit de sabie.

Nu văd majorități în politica germană pentru nicio formă de acțiune militară. Hodges recomandă o strategie a ceea ce el a numit apărare preclusivă – să nu se aștepte până când Rusia acționează, ci să fie împiedicată să acționeze, în primul rând. Această strategie necesită o actualizare a hardware-ului militar și o prezență mai puternică a NATO în regiune, însă se bazează încă pe un articol 5 declanșator.

Cred că aceasta este cea mai slabă verigă din strategia occidentală. Cu cât Germania și alte țări din UE sunt mai dependente de gazele rusești și de vaccinurile rusești, cu atât vor fi mai puțin dispuse să se confrunte cu Rusia.

Cred că am trecut de mult de momentul în care acest fapt era posibil din punct de vedere politic. Și Putin știe asta. Joacă un joc de durată. Uniunea politică cu Belarus face parte dintr-o strategie pe termen lung. Nu se va întâmpla peste noapte, ci va fi făcută treptat, în câțiva ani.

Amintiți-vă că el a descris odată prăbușirea Uniunii Sovietice ca pe o adevărată tragedie. Putin nu este Hitler. El nu va revendica întreaga zonă geografică a Uniunii Sovietice. El susține însă interese de securitate care se extind dincolo de frontierele imediate ale Rusiei. O UE și o NATO slabe și divizate ar susține aceste interese. Există o logică în ceea ce face acum. Această logică mă duce la concluzia că Suwalki Gap este potențial un loc foarte periculos.”, arată Wolfgang Munchau în analiza sa.