Cultură

După zece luni de negocieri, 150 de state declară cultura „bun public global”. Ce înseamnă asta

2.600 de participanți, 135 de miniștri ai culturii, 83 de ONG-uri, 32 de organizații interguvernamentale, 9 agenții ale Națiunilor Unite – acestea sunt cifrele reuniunii globale MONDIALCULT 2022, cea mai mare conferință globală dedicată culturii din ultimii 40 de ani, desfășurată în Mexico City, la finalul lunii septembrie. România a fost reprezentată atât prin ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, cât și prin ambasadorul român la UNESCO, Simona Miculescu.

Cultura noastră cea de toate zilele

Potrivit datelor UNESCO, sectorul cultural și creativ este unul dintre cele mai puternice motoare de dezvoltare din lume. Reprezintă peste 48 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume – dintre care aproape jumătate sunt deținute de femei – reprezentând 6,2% din toate locurile de muncă existente și 3,1% din PIB-ul global. Este, de asemenea, sectorul care angajează și oferă oportunități celui mai mare număr de tineri sub 30 de ani.

„Cultura are un rol fundamental în societățile noastre…Este coloana vertebrală a oricărei societăți. Și totuși, în ciuda tuturor progreselor, încă nu își are locul pe care îl merită în politicile publice și în cooperarea internațională. Mondiacult 2022 este un semnal puternic pentru a remedia acest fapt. Declarația adoptată astăzi se angajează să acționeze”, a subliniat Audrey Azoulay, Director General al UNESCO.

„În această Declarație, rezultat a zece luni de negocieri multilaterale conduse de UNESCO, statele afirmă pentru prima dată cultura drept bun public global. Ca atare, statele cer ca aceasta să fie inclusă ca un obiectiv specific în sine printre următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite.

Textul adoptat azi prin aclamație la finalul reuniunii consfințește un set de drepturi culturale care ar trebui să fie luate în considerare în politicile publice, de la drepturile sociale și economice ale artiștilor, la libertatea artistică, la dreptul comunităților indigene de a-și proteja și transmite moștenirile ancestrale și la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural.

Sunt mândră că România a participat activ la această reuniune istorică!” a transmis ambasadorul Simona Miculescu.

„150 de state și teritorii, reprezentate de miniștrii culturii și de ambasadorii la UNESCO, au stat alături pentru a discuta despre cum pot face din cultură un element central al dezvoltării durabile, cum pot face din cultură un pilon central al rezilienței în pandemie sau pe parcursul unor evenimente catastrofale, așa cum este nedreptul război din Ucraina.”, a spus, la rândul său, ministrul român al Culturii.

Lucian Romașcanu a avut două intervenții în fața omologilor săi și a ambasadorilor, întâlniri bilaterale cu miniștrii culturii din Mexico City, Claudia Stella Curiel de Icaza, dar și din Cuba, Elveția, Serbia, Olanda, Bangladesh, Serbia – unii dintre ei membri ai Comitetului pentru patrimoniu imaterial al UNESCO, importanți pentru trecerea dosarelor României.

Lucian Romașcanu s-a întâlnit cu ES dl. Maximiliano Reyes Zúñiga, viceministrul de externe al Mexicului, un influent politician și prieten al României, cu doi reprezentanți de rang înalt ai UNESCO, președintele Conferinței Generale, Dl. Santiago Irazabal Mourão și Directorul General Adjunct al UNESCO pentru cultură, Ernesto Renato Ottone Ramirez.

Oficialul român a discutat și cu Raul Padilla, fondatorul FIL – Târgul de Carte din Guadalajara, unul dintre cele mai mari târguri din lume (aproape un milion de vizitatori!) despre participarea la ediția din 2023, când UE va fi invitată de onoare.

„Mulțumesc Excelenței Sale D-na Simona Miculescu, ambasadorul României la UNESCO, un patriot desăvârșit cu toate calitățile necesare importantei poziții pe care o ocupă! Trebuie să menționez prestația absolut excepțională a ES Dl. Marius Lazurca, ambasadorul nostru în Mexic, un om extrem de activ și conectat, o personalitate extrem de plăcută, o gazdă perfectă.” a transmis ministrul Culturii.

Muzeul care va veni

În Declarație, guvernele se angajează, de asemenea, să intensifice lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale printr-o cooperare internațională sporită. Ei fac apel la operatorii pieței de artă să nu pună în vânzare obiecte a căror proveniență nu este dovedită. Accentul pus pe obiectele „fără proveniență” solicită protejarea siturilor arheologice care sunt vulnerabile deoarece nu sunt listate și urmărește să prevină săpăturile ilegale și jafurile. Declarația mandatează UNESCO să propună instrumente de stabilire a standardelor pentru a face față acestor provocări.

Director General al UNESCO a anunțat că UNESCO și INTERPOL vor crea împreună un muzeu virtual al bunurilor culturale furate. Acesta va servi ca instrument educațional și pedagogic, astfel încât cetățenii să poată afla despre istoria acestor lucrări și să îi ajute pe oameni să cerceteze proveniența pieselor despre care nu sunt siguri. Muzeul virtual urmează a fi creat până în 2025.

În cadrul MONDIACULT s-a decis înființarea, începând cu 2025, a unui Forum mondial privind politicile culturale, care va fi organizat de UNESCO la fiecare patru ani. Dezbaterile Forumului vor fi informate de un Raport Mondial asupra Politicilor Culturale pe care Organizația îl va elabora.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top