Economia chineză pierde din ritm. Analiştii internaţionali ne spun ce efecte vor fi pentru România

Acest lucru a generat deja panică pe piaţa internaţională. Va fi şi România afectată? Cu siguranţă că da!

Dacă un fluture poate provoca un urgan. Imaginaţi-vă un dragon!
Analiştii internaţionali estimează în cor o reducere a creşterii economiei chineze la finele acestui an la 7,4-7,75% (FMI, instituţia care oferă tradiţional cele mai optimiste scenarii estimează o creştere de 7,8% similară cu cea de anul trecut). 2013 ar fi al patrulea an consecutiv de încetinire. Într-o lume care contează din ce în ce mai mult de cererea formulată de Chină, acest lucru stârneşte îngrijorare, cu atât mai mult cu cât criza economică nu a fost încă depăşită. China a realizat un Produs Intern Brut (PIB) de 8,230 de trilioane de dolari în 2012, acontând 13,27% din economia mondială şi a generat creştere în numeroase domenii ale acesteia – piaţa chineză a reprezentat una dintre destinaţile principale pentru multe din livrările internaţionale de materii prime, produse agricole şi agro-alimentare, maşini şi echipamente, produse de lux. O pierdere de viteză a acestui „motor”, nu are cum să nu se resimtă pînă departe. Încetinirea, care durează din 2010, va mai continua, sunt de părere analiştii, fiind efectul unei schimbări structurale gândite de Beijing, ca parte a unei strategii pe termen lung vizând depăşirea stadiului de economie emergentă şi transformarea într-o economie dezvoltată a noului sistem al pieţei mondiale.

Un proces care poate scapa din mână
China a anunţat recent stoparea pentru 5 ani a proiectelor de construcţii guvernamentale. Este doar una dintre măsurile care contribuie la această încetinire a creşterii economice. Administraţia – de la nivelul guvernului de la Beijing la cel al unei agenţii locale a vreunei prefecturi provinciale – stă bine la capitolul clădiri şi faclităţi aflate la dipoziţie. În ultimele două decenii a fost al treilea beneficiar al şantierelor de construcţii deschise în această ţară, după clienţii rezidenţiali, industrie şi infrastructură. Prin contractele atribuite pentru proiecte de construcţii administrative, multe dintre prefecturile locale şi-au realizat sarcinile decurgând din planul cincinal privind economia. Se poate spune chiar că administraţia are chiar prea multe clădiri, că investiţiile din acest domeniu au fost făcute pentru a fi făcute şi este deci bine ca banii să se îndrepte spre alte domenii. Pentru companiile care primeau însă ceste contracte, decizia înseamnă pierderea unor lucrări şi apariţia unor probleme – probleme care se vor transmite mai departe furnizorilor de materii prime, atât din China cât şi din întreaga lume, într-un domino care poate scăpa, a arătat-o criza economică actuală, de sub control.

China ia măsuri de susţinere a creşterii
Numeroase voci din economia mondială au cerut autorităţilor de la Beijing să nu ignore pe parcursul acestei restrucurări, problemele ce decurg din încetinirea creşterii economice. Drept răspuns, au fost luate deja măsuri. Consiliul de Stat a anunţat suplimentarea programului de investiţii dedicat dezvoltări sistemului regional de căi ferate – 112 miliarde de dolari. În cinci ani se vor investi aproape 500 de miliarde de dolari în aceste proiecte, cu 81 de miliarde de dolari mai mult decât în planurile iniţiale. Sunt bani reorientaţi dinspre proiectele de clădiri guvernamentale – institute, centre, cluburi etc. În acelaşi timp a fost luată şi o importantă măsură de natură fiscală, fiind suspendată plata taxei pe valoare adăugată pentru companiile mici. Sunt măsuri clasice de susţinere a creşterii economice, dar care, totuşi, nu vor schimba sensul evoluţiei graficului PIB. Potrivit estimărilor pieţei, producţia industrială a continuat să scadă pentru a cincea lună consecutiv (Indicele HSBC PMI martie -51,6; aprilie – 50,4; mai – 49,2 ; iunie – 48,2 ; iulie – 47,7) atingând cea mai mică valoare din ultimele 11 luni. Este un semn că în profunzinea economiei, lucrurile se mişcă din ce în ce mai lent, lucru care nu le scapă analiştilor. „Ne aşteptăm ca pe măsură ce nivelul investiţiilor va fi redus, economia chineză să piardă din ce în ce mai mult din ritmul de creştere, ajungând la aproape 6,5% în câţiva ani” a declarat pentru Q Magazine, Qinwei Wang, economist în cadrul Capital Economics din Londra.

Economia chineză încetineşte. Cine pierde, cine câştigă din acest lucru
După două decenii în care economia chineză a crescut în mod accelerat – această acceleraţie schimbând profund structura comerţului internaţional – este inevitabil ca pierderea de viteză să nu aibă efecte negative. Vestea bună ar fi că nu toate economiile vor fi afectate la fel. Analişii ne îndeamnă să privim încetinirea ca pe un efect. „Trebuie privită cauza acestei încetiniri a ritmului de creştere a economiei chineze – în China se doreşte o schimbare structurală majoră. Se doreşte o creştere care să fie generată mai puţin de investiţiile realizate de stat şi mai mult de producţia realizată de economie şi de consumul intern” a atras atenţia pentru Q Magazine, Qinwei Wang. Aceasta va selecta victimele colaterale ale reformelor iniţiate de autorităţile chineze în funcţie de tipul de exporturi realizate în China. „Producătorii de materii prime dedicate lucrărilor de infrastructură vor fi cei mai afectaţi de această schimbare structurală – Brazilia, Chile, exportatorii de minereuri. Uniunea Europeană va fi afectată mult mai puţin datorită structurii exporturilor realizate de economiile care o compun în China. Germania exportă în principal maşini şi echipamente – efectul acestei încetiniri a economiei chineze se va resimţi mult mai puţin, pentru ca cererea de pe piaţa chineză va fi mai puţin afectată de rebalansarea dinspre investiţii în infrastructură spre producţie” a adăugat, pentru Q Magazine, Qinwei Wang.

România va fi afectată şi ea
Aşa cum sugerează analiştii, la nivelul relaţiilor comerciale cei mai afectaţi dintre producătorii români vor fi cei de materii prime destinate în special construcţiilor industriale specifice marilor proiecte de investiţii, în special cei de minereuri – procentul acestora este semnificativ în totalul exporturilor realizate către China – 17% (58 de milioane valoarea exporturilor de minereu de fier). Electricele, electronicele, echipamentele industriale, exporturile de top ale României în China – 43% (422 de milioane de dolari) – vor continua să cunoască însă aceeaşi cerere. O întrebare importantă în ce priveşte România ar fi dacă, odată cu aceste măsuri de restructurare decise de Beijing, ar fi puse în pericol anumite proiecte de investiţii chineze în ţara noastră. Recent, în vizita pe care a făcut-o în China, în cadrul unui adevărat turneu asiatic, premierul Victor Ponta a purtat discuţii cu reprezentanţii mai multor autorităţi locale şi companii controlate de stat privind realizarea unor investiţii chineze în domenii precum dezvoltarea infrastructurii, IT etc. Analiştii nu le văd ameninţate de niciun pericol. „China deţine în continuare mari rezerve valutare pe care doreşte să le valorifice în proiecte cât mai profitabile peste mări. Investiţiile în infrastructură din alte părţi ale lumii sunt ţinte foarte atractive pentru China, ca, de altfel, orice alt tip de proiect. Pentru companiile chineze, pe de altă parte, extinderea la nivel global prezintă un interes din ce în ce mai mare” a încheiat pentru Q Magazine, Qinwei Wang.

Capital Economics este unul dintre cele mai importante centre de studii în economia mondială. Qinwei Wang a lucrat la Banca Centrală a Chinei fiind responsabil de analiza interdependenţelor dintre economia chineză şi alte mari economii ale lumii. Este doctor în macroeconomie internaţională al University of Cambridge

Cifre

13,27% din economia mondială sunt reprezentate de China
23 de ani de creştere continuă a înregistrat China
7,4% ar reprezenta cel mai mic nivel de creştere anuală
4 ani de scădere a ritmului de creştere economică
17% din valoarea exporturilor României în China ar putea fi afectată

Surse: FMI, OMC.