Exclusiv Q Magazine. Sesizarea CCR pentru protocoalele SRI din 2009 și 2016. DOCUMENT

Q Magazine a intrat în posesia Documentului prin care Camera Deputaților a sesizat Curtea Constituțională privind existența unui conflict de constituționalitate între Parlamentul României și Ministerul Public.

Sesizarea  vizează încheierea Protocoalelor de colaborare între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public, în 2009 și 2016, fiind trimisă Curții luni, 8 octombrie.

Termenul până la care părțile pot depune opinii este 22 octombrie. 

Sesizarea arată că „Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații (SRI), având numărul dat de Parchet 00750 din 04.02.2009 și, respectiv, nr. 09472 din 08.12.2016, și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a investit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor prin Legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.”

Primul protocol, din 2009, a fost semnat din partea PICCJ de  Laura Codruta Kovesi, în calitate de Procuror general al PICCJ, și procuror Gabriela Scutea, în numele procurorului Tiberiu Nițu, care ocupa atunci funcția de prim-adjunct al Procurorului general al PICCJ, iar din partea SRI de  George Maior, în calitate de director al SRI, și Florian Coldea, în calitate de prim-adjunct al directorului SRI.

Cel de-al doilea protocol, din 2016, a fost semnat, din partea PICCJ, de  Augustin Lazăr, în calitate de Procuror general al PICCJ, iar din partea SRI, de  Eduard Hellvig, în calitate de director al SRI.

„Aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial, ceea ce a condus la:

1. desfășurarea urmăririi penale și strângerea de probe de către lucrătorii SRI si parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente, atât timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicarea în Monitorul Oficial;
2. imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulităților prevăzute de Codul de procedură penală privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevazut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil si la acces efectiv la justiție;
3. imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe, de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor.

Conflictul juridic de natură constituțională a fost generat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin încheierea protocoalelor menționate cu Serviciul Român de Informații, ce au permis SRI-ului să interfereze în urmărirea penală și să acționeze asemenea unui organ de cercetare penală, s-a comportat ca un legiuitor interferând, în mod discreționar, în atributul exclusiv al Parlamentului ca “unică autoritate legiuitoare a țării”, așa cum este reglementat în art. 61 alin. (1) din Constituție.

Procedând în acest mod, Procurorii Generali al României de la data semnării celor două protocoale, Laura Codruta Kovesi și, respectiv, Augustin Lazar în calitate de reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit art. 62 alin. (1) și art. 71 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, au uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, fapt ce a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională.”, se arată în sesizarea Camerei Deputaților semnată de Florin Iordache.

Prezentăm mai jos documentul integral.

Găsiţi AICI documentul PDF.