I. Holender: S-a oprit înaintea acutei din actul al treilea și a ieșit din scenă lăsând publicul și pe mine înmărmurit

Maria de Montserrat Viviana Concepción Caballé i Foch, icoana Cataloniei, s-a stins din viață la vârsta de 85 de ani. Alături de Renata Tebaldi și Maria Callas, Caballé a fost una dintre cele mai mari soprane ale secolului trecut.

A urcat încet și prudent treptele celebrității

 Neobișnuit în zilele noastre, Caballé a urcat încet și prudent treptele celebrității. A debutat ca solistă a ansamblului Operei din Basel interpretând rolul Mimi din „Boema” de Puccini. Trei ani mai târziu a interpretat Salome pe scena aceluiași teatru, continuând să cânte în următorii trei ani la Operele din Bremen și Saarbrücken.

Devine celebră în 1965, când în ultimul moment și fără repetiții o înlocuiește pe Marilyn Horne în „Lucrezia Borgia” de Donizetti la Carnegie Hall, din New York. În același an debutează și pe scena Operei Metropolitane din New York ca „Margareta” în opera „Faust” de Gounod. Gran Teatre del Liceu din capitala Cataloniei este scena de care a fost cea mai apropiată în întreaga sa carieră. Fratele său, Carlos Caballé, a fost dintotdeauna îndrumătorul și reprezentantul său artistic.

Agenția de impresariat „Carlos Caballé” a fost cea mai importantă, atât din Spania, cât și de peste hotare. Personal, am colaborat mulți ani cu Carlos, reprezentându-i artiștii în Germania și Austria.

În 28 februarie 1959 debutează pe scena Operei de Stat din Viena cu Donna Elvira în „Don Giovanni” de Mozart, scena pe care se reîntoarce după doar câteva luni, în mai ’59, în rolul lui Salome.

20 de ani i-au trebuit lui Montserrat Caballé pentru a reveni ca Maddalena în „Andrea Chénier” de Umberto Giordano, după ce, ridicând zâmbitoare din umeri și spunând „non va”, s-a oprit înaintea acutei din actul al treilea, și a părăsit scena lăsând în sală publicul înmărmurit, și pe mine – pe atunci agentul ei, deopotrivă.

În 1988 Claudio Abbado o readuce pe scenă în apreciatul sau rol, Madame Cortese din „Viaggio a Reims” de Rossini. Revenită la Viena în rolul vorbit al Ducesei de Krackenthorp din „La fille du régiment”, am avut onoarea să îi ofer doamnei Caballé titlul de Kammersängerin.

Nimic nu a făcut-o mai cunoscută publicului larg decât duetul cu Freddie Mercury și lansarea piesei lor – „Barcelona”, devenită ulterior imnul Jocurilor Olimpice din 1992.

Mamă și fiică pe scenă

 În pofida susținerii continue a lui Montserrat, iubita ei fiica – Montsita Marti, la rândul ei soprană, nu a reușit să îşi construiască o carieră ca solistă de operă. Montsita a apărut până la final alături de mama sa pe scenă, oriunde era invitată aceasta, chiar și atunci când Montserrat ajunsese să cânte din scaunul cu rotile.

Montserrat Caballé nu a interpretat niciodată un rol pe vreuna dintre scenele României, dar a apărut totuși în țara noastră într-un concert vocal alături de fiica sa, însă asemeni colegilor ei – Carreras și Pavarotti, târziu, în amurgul carierei sale.

Măiestria vocală a lui Montserrat Caballé a demonstrat că nu există categorii vocale și că având o voce deosebită și o tehnică vocală perfectă, nu există limite în repertoriu.

Umorul sau autoironia, precum și umanismul, modestia și arta ei muzicală rămân de neuitat.