Fostul procuror Mircea Negulescu, trimis în judecată pentru zeci de infracțiuni

Fostul procuror DNA Ploiești, Mircea Negulescu, și polițistul Mihai Iordache, de la aceeași unitate, au fost trimiși în judecată astăzi pentru abuzurile comise în dosarul „Tony Blair” și în dosarul „tigăilor”, informează un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Redăm mai jos comunicatul integral:

„La data de 22 decembrie 2020, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui fost procuror (eliberat din funcție în cursul anului 2019 ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură), sub aspectul săvârșirii  infracțiunilor de :

cercetare abuzivă (prev. de art. 280 alin. 1 şi 2 Cod penal) – 6 infracţiuni;

represiune nedreaptă (prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal) – 4 infracţiuni;

instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii (prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal);

influenţarea declaraţiilor (prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35alin. 1 Cod penal);

inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii (prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal);

inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

fals intelectual (prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal) – 10 infracţiuni:

abuz în serviciu (prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal) – 3 infracţiuni.

De asemenea, în aceeași cauză, procurorii au dispus trimiterea în judecată a unui fost ofițer de poliție judiciară, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 complicitate la cercetare abuzivă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 280 alin. 1 şi 2 Cod penal (6 infracţiuni);

 complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (4 infracţiuni);

 complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal în ref. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal;

complicitate la influenţarea declaraţiilor prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal;

complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

fals intelectual (prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal) – 10 infracţiuni;

complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (3 infracţiuni).

Din probatoriul administrat a rezultat că primul inculpat, în calitate de procuror în cadrul DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul celui de-al doilea inculpat, ofițer de poliţie judiciară detașat la DNA – ST Ploiești, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, știind că sunt nevinovate.

De asemenea, ar fi  determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la ÎCCJ dintr-unul dintre dosare să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă faţă de o persoană, ştiind că aceasta este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare.

Totodată, primul inculpat, cu ajutorul celui de-al doilea, în mod repetat, ar fi  determinat mai mulți martori (unii cu identități protejate) să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior și mai mulți denunțători să formuleze denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, denunțurile fiind ulterior clasificate, cu consecința vătămării drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

Fetișul lui Negulescu

Reamintim că dosarul Ponta-Blair era miza personală a lui Negulescu, care declarase că „are un fetiș” cu Sebastian Ghiță și Victor Ponta pe care voia cu orice preț să-i vadă arestați. 

DNA Ploiești a construit un dosar-domino, care a fost desființat de instanță odată cu identificarea primei probe false atașate rechizitoriului.

Pentru a-i elimina definitiv din viață publică, Negulescu a hărțuit zeci de persoane și familii din Prahova, reușind să le determine prin constrângere să formuleze denunțuri mincinoase atât împotriva lui Sebastian Ghiță, cât și a lui Victor Ponta, iar când nu s-a putut, „Portocală” a conceput o adevărată caracatiță de persoane și false acuzații care să ducă, în final, tot la Ghiță.

Metodele prin care Mircea Negulescu i-a constrâns pe așa-zișii martori să dea declarații mincinoase sunt deja de notorietate. Amenințări cu arestul de la Câmpina, amenințări ce vizau atât persoanele în cauză cât și părinții, copiii, ori soțiile acestora, interogatorii cu pistolul pe masă etc.

Dovezile care i-au îngropat pe cei doi sunt reprezentate de două înregistrări prezentate de Vlad Cosma în ultimii ani, înregistrări care conțin amenințări clare asupra martorilor și intenția pur personală, diabolică, a acestuia de a îi distruge pe toți cei care „se pun cu el”. În cea de-a două înregistrare, se poate auzi cum procurorii Mircea Negulescu şi Alfred Savu dictează şi practic scriu singuri declaraţia care urmă să îi fie atribuită lui Vlad Cosma în dosarul privindu-l pe Victor Ponta şi Tony Blair.

INREGISTRAREA 1 AICI: https://ph-online.ro/politica/item/112618-inregistrare-bomba-mircea-negulescu-portocala-loveste-din-nou-nu-vreau-decat-sa-vad-sange-atat-il-f-in-gura

INREGISTRAREA 2 AICI: http://ph-online.ro/politica/item/94368-fatala-pentru-dna-ploiesti-inregistrarea-bomba-cu-inventarea-dosarului-ponta-ghita-blair

Toate abuzurile săvârșite de Mircea Negulescu în dosarul Ponta-Blair erau acoperite de colegi procurori și polițiști, de asemenea părtași la falsificări de dosare prin inventarea sau măsluirea presupuselor probe.

Mircea Negulescu a fost, de altfel, arestat în luna iulie 2020 pentru abuzurile comise în aceste dosare, iar astăzi, în ciuda eforturilor făcute de acesta ca atenția instanței să se mute de pe cazul său, „Portocală” a fost trimis în judecată, alături de complicii săi.

Iată fragmente din referatul cu care procuroarea SIIJ Adina Florea a obținut la ICCJ arestarea preventivă a fostului procuror DNA Ploiești Mircea Negulescu:

„La dată de 02.06.2020, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție s-au sesizat din oficiu conform art. 292 Cod proc. pen., privind săvârșirea infracțiunii de cercetare abuzivă prevăzută de art. 280 alin. 1 Cod penal, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public, respectiv articolele de presă din publicația online Lumea Justiției, ediția electronică din dată de 01.06.2020, articole intitulate Ponta îi dă daună totală lui Negulescu – Fostul premier Victor Ponta scoate pe piață o înregistrare incendiară cu ucigașul de destine Mircea Negulescu: Procurorul Negulescu încearcă să convingă un martor să depună mărturie mincinoasă împotriva mea… Deși limbajul este de o vulgaritate și agresivitate greu de suportat, trebuie să auziți cum și de ce se făceau dosare penale în România’ (Audio)’ și Paradeala la Ponta – Înregistrare explozivă cu procurorul Mircea Negulescu, amenințând că îi dă daună totală premierului Victor Ponta’.

(…)

1. Inculpatul Negulescu Mircea a desfășurat activitatea infracțională în calitate de procuror în cadrul PICCJ – DNA – ST Ploiești, structură în ierarhia Ministerului Public cu un rol esențial în identificarea cazurilor reale de mare corupție și, de asemenea, structura deosebit de importantă în evaluarea rezultatelor activității judiciare în paradigmă instituită în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare ale cărui criterii de referință pentru România se referă la eficacitatea și transparență sistemului judiciar, la anumite instituții cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției.

Abordarea profund ilicită și folosirea funcției judiciare în scopuri vădit contrare celor precizate de Legea 304/2004, precum și a celor prevăzute de Codul de procedura penală, acțiuni la care a recurs inculpatul Negulescu Mircea, au translatat activitatea judiciară și importantă acesteia în sfera infracțională, astfel încât toate pârghiile procedural penale care ar fi trebuit să fie utilizate în conformitate cu principiul legalității au fost folosite în scopuri oculte, profund injuste, de natură se creeze imaginea că persoane nevinovate sunt vinovate de comiterea unor fapte de natură penală.

În demersul său profund infracțional inculpatul Negulescu Mircea a acționat cu sprijinul nemijlocit al unui alt exponent al sistemului judiciar, respectiv al ofițerului de poliție judiciară Iordache Mihai Iuliano, persoană care și-a desfășurat activitatea în cadrul DNA – ST Ploiești.

2. Prin acțiunile intenționate ale inculpatului Negulescu Mircea și ale inculpatului Iordache Mihai Iuliano de a ticlui scenarii prin care să fie aduse în realitatea obiectivă fapte penale imaginare s-a creat o gravă stare de pericol, fiind afectată independența puterii judecătorești, Putere din care a făcut parte, în virtutea funcției de procuror, inculpatul Negulescu Mircea. În conformitate cu disp. art. 4 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciari: În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apară ordinea de drept, precum și dreptutile și libertățile cetățenilor.

În contrast flagrant cu principiile de organizare și desfășurare a activității judiciare de procuror, inculpatul Negulescu Mircea a urmărit să se imixtioneze în sfera altor puteri în stat, dovadă fiind limbajul folosit în dialogurile cu persoane din afară sistemului judiciar, atunci când a afirmat că: „deci dau foc la lumea politică, uită-te la mine”, afirmații care au dobândit o periculozitate deosebită în condițiile în care au fost urmate de ample activități pocesual penale de natură să decredibilizeze pe de o parte lumea politică la cel mai înalt nivel și cu implicații internaționale, iar pe de alți parte să decredibilizeze grav actul de justifie, de asemenea la cel mai înalt nivel întrucât activitatea de urmărire penală se derula în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cunoscută că fiind structura de importantă deosebită în cadrul Ministerului Public.

3. Prin acțiunile concrete ale inculpaților Negulescu Mircea și Iordache Mihai Iuliano au fost încălcate grav și iremediabil principiile procesual penale care guvernează procesul penal respectiv principiul legalității procesului penal prev. de art. 2 C. proc.pen., prezumția de nevinovăție prev. de art. 4 C. proc.pen., aflarea adevărului prev. de art. 5 C. proc.pen., caracterul echitabil al procesului penal prev. de art. 8 C.proc.pen., dreptul la libertate prev. de art. 9 C. proc.pen.

4. Ticluirea scenariilor mincinoase care au reprezentat fundamentul constituirii dosarelor nr. 113/P/2016 și nr. 278/P/2016, ambele ale DNA – ST Ploiești a fost de natură să creeze un profund sentiment de insecuritate la nivelul percepției publice întrucât aceste scenarii mincinoase au fost de natură să aducă în planul realității obiective fapte imaginate de inculpați și atribuite unor persoane nevinovate și despre care se cunoștea că sunt nevinovate. Această insecuritate este cu atât mai evidentă cu cât consecințele acțiunilor celor doi inculpați au generat consecințe atât în ceea ce privește aplicarea represiunii penale față de persoanele nevinovate urmărite de inculpați, cât și în ceea ce privește sfidarea principiilor procesual penale pe baza cărora se ajunge la aplicarea represiunii penale întrucât astfel de scenarii ticluite puteau să fie aplicate oricărei persoane. Dincolo de orice logică și rațiune juridică în strategia dezvoltată de cei doi inculpați, singurul element important l-au constituit persoane cu privire la care inculpații au urmărit să le plaseze într-un scenariu mincinos de natură a transformăâa acea persoană într-un infractor.”