JFK Q Magazine
Actual

JFK: Între mister şi declasificare

Cine l-a asasinat pe Kennedy? Dosarul a fost declasificat, răspunsul se amână.

Cel mai aprobat din ultimii nouă

Preşedintele Kennedy a fost asasinat la 22 noiembrie 1963. Ales în 1960, ca cel de-al 35-lea preşedinte al SUA, Kennedy a devenit, la 43 de ani, cel mai tânăr, dar şi primul preşedinte american de religie romano-catolică.

Deşi a avut un mandat foarte scurt – o mie de zile – fără realizări istorice, John Fitzgerald Kennedy a rămas unul dintre cei mai populari preşedinţi americani. Agenda domestică a fost marcată de iniţiative ambiţioase: reduceri substanţiale în sistemul de taxare, sprijin federal pentru legea educaţiei, asigurări medicale extinse sau protecţia drepturilor civile. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat în timpul mandatului său. Preşedintele Lyndon Johnson a fost cel care a implementat aceste măsuri.

Într-un recent sondaj Gallup privind rata de aprobare în opinia publică americană a ultimilor nouă preşedinţi SUA, John F. Kennedy se situează pe primul loc, cu un procent de 85%.

Fie că este vorba de revanşa grupurilor de extremă dreaptă privind politica în Vietnam sau Cuba, fie că s-ar dezvolta varianta externă în organizarea asasinării lui JFK, se pare că deciziile de politică internaţională au fost cele care i-au atras şi simpatia poporului american, dar şi ura unor forţe care, deocamdată, continuă să rămână obscure.

JFK a capitalizat rezultate semnificative în politica externă a SUA, prin evitarea conflictului nuclear cu URSS în criza rachetelor desfăşurate în Cuba (1962) prin negocierea Tratatului privind Limitarea Experimentelor Nucleare sau prin reducerea implicării SUA în războiul din Vietnam.

Cu câteva zile înaintea vizitei în Texas, oraşul Dallas a fost împânzit de afişe în care preşedintele Kennedy, fotografiat faţă/profil, era acuzat de trădarea intereselor americane.

Secrete încă șase luni

Cea mai mare parte a documentelor declasificate în această săptămână erau deja publice. Din 2891 de înregistrări, numai 53 au devenit accesibile în premieră. Este foarte probabil că cea mai mare parte a documentelor, cele cu adevărat sensibile privind securitatea naţională, să fi fost distruse deja, dar asasinarea preşedintelui Kennedy a continuat să alimenteze scenarii tot mai complicate, în marea lor majoritate diferite de varianta „lupului singuratic“.

În 1964, Comisia Warren a concluzionat că John F Kennedy a fost împuşcat de Lee Harvey Oswald. Cu toate acestea, teoriile conspiraţiei au continuat să prolifereze în spaţiul public.

Recenta declasificare a circumstanţelor în care s-au desfăşurat evenimentele în Dallas, la 22 noiembrie 1963, a relevat o serie de momente istorice fascinante, dar adevărata poveste, cea cu adevărat gravă, încă lipseşte, rămâne necunoscută, secretizată printr-o intervenţie de ultim moment a serviciilor americane de informaţii.

Aproximativ 300 de documente au rămas inaccesibile publicului pentru cel puţin încă 6 luni.

Un raport din 1975 indică faptul că CIA a încercat să angajeze asasini ai Mafiei pentru a-l ucide pe leaderul cubanez Fidel Castro.

Printr-un Memorandum, procurorul general Robert Kennedy era avertizat cu privire la apariţia unei cărţi cuprinzând date legate de o relaţie a acestuia cu Monroe.

Alte documente se referă la avertizări primite de FBI privind pregătirea eliminării asasinului lui JFK de către Ruby sau în legătură cu contacte între Oswald şi ofiţeri KGB în ambasada rusă din Mexico City. „Ar fi vorba de informaţii legate de asasinarea Preşedintelui Kennedy care ar dovedi, în orice formă, că Lee Harvey Oswald era agent CIA sau agent….” se încheie brusc o citare din declaraţiile lui Richard Helms, fostul director al CIA, în faţa Comisiei Rockefeller (1975).

Având în vedere că CIA şi FBI au avut acces, timp de 25 de ani, la aceste înregistrări, este de înţeles demersul comunităţii de informaţii din perspectiva sensibilităţii, încă actuale, a acestor date. S-a motivat că deschiderea accesului public la toate dosarele ar pune în pericol surse de informaţii, încă active, în Cuba sau Mexic, care ar putea fi supuse la represalii.

Casa Albă a acceptat compromisul, dar Preşedintele Trump s-a declarat dezamăgit de faptul că iniţiativa sa privind publicarea totală a documentelor şi înregistrărilor “JFK” nu a fost dusă la bun sfârşit.

Teoreticienii conspiraţiei vor găsi suficiente argumente pentru a elabora tot felul de scenarii privind cele 300 de documente, deocamdată secrete, cel puţin încă 6 luni.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top