Lia Savonea îi dă să citească Anei Birchall documente

Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să stăvilească atacurile din presă ce par a avea drept scop „discreditarea” acestei instituții.

Potrivit unui comunicat dat publicității astăzi, CSM afirmă că informațiile privind întocmirea „unor propuneri legislative de către CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, fără consultarea corpului magistraţilor” sunt „complet false”. Potrivit unor surse Q Magazine, CSM a adunat 128 de pagini de text, ca rezultat al consultărilor cu instanțele și parchetele.

Referitor la propunerea de modificare a legii ANI, CSM reamintește că la data de 9 mai a.c. a inițiat o acțiune în acest sens, care s-a finalizat la data de 3 iulie 2019.

În comunicat, CSM arată că demersurile pe care le-a inițiat „au avut în vedere nevoia de a proteja independenţa magistratului de riscurile existenţei unei legislaţii neclare, necorelate care ridică în practică foarte multe dificultăţi de interpretare”.

De asemenea, CSM face apel la presă să nu mai preia afirmații neverificate.

„Pe fondul multiplicării articolelor media prin care sunt imputate acţiuni de eludare a dispoziţiilor legale care reglementează domeniul cercetării averilor, pentru corecta informare a opiniei publice, Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări:

Începând cu data de 1 octombrie 2019 au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave și inexacte, neverificate potrivit normelor deontologiei jurnalistice, privind întocmirea unor propuneri legislative de către CSM de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, fără consultarea corpului magistraţilor, prin deturnarea unui scop legitim recunoscut de lege, în folosul personal al unor membri.
Informaţiile derulate pe acestă problematică sunt complet false, tendenţioase şi puteau fi clarificate printr-o minimă verificare. În lipsa acestei diligenţe profesionale obligatorii, este evident scopul de discreditare a instituţiei.

În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 – comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor.
Demersul CSM a valorificat şi probleme desprinse din dificultăţile întâmpinate de instanţe, dar şi în activitatea proprie a Consiliului, în aplicarea legislaţiei ANI de-a lungul timpului, aşa cum au fost reportate începând cu anul 2014, nefiind prima iniţiativă de acest fel.
Propunerea iniţială nu a cuprins nicio referire la averea soţului declarantului, aceasta concretizându-se după centralizarea propunerilor şi observaţiilor sosite din instanțe şi parchete, potrivit documentației ce poate fi vizualizată aici.

Demersurile CSM au avut în vedere nevoia de a proteja independenţa magistratului de riscurile existenţei unei legislaţii neclare, necorelate care ridică în practică foarte multe dificultăţi de interpretare.
Prin urmare, afirmaţiile din mass-media potrivit cărora propunerile de modificare legislativă s-au făcut într-un scop ilegitim, fără consultarea corpului judecătorilor şi procurorilor, sunt lipsite de orice fundament.
Consiliul Superior al Magistraturii face apel la organismele de presă să nu preia afirmaţii neverificate şi să îşi îndeplinească cu bună credinţă misiunea de informare corectă a opiniei publice”, se arată în comunicatul CSM.

Referindu-se la același subiect, al legii ANI, Ana Birchall îi transmite Liei Savonea că se impune ca, în cazul propunerilor de modificare a Legii privind organizarea Agenției Naționale de Integritate, să fie analizat impactul acestora nu numai din perspectiva CSM, ci și din cea a ANI.

„În legătură cu această modificare, apreciem în continuare că se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii dar și din perspectiva autorității investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese, anume Agenția Națională de Integritate. Este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese la nivel centralizat pentru magistrați, judecători și procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt păstrate la Consiliul Superior al Magistraturii”, scrie Ana Birchall în document.

Birchall, încă deranjată de solicitarea CSM privind „foaia de parcurs”

De asemenea, ministrul revocat al Justiției, Ana Birchall a acuzat-o pe Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, de „imixtiune gravă în activitatea puterii executive”. Ana Birchall consideră, la două săptămâni de la întâmplare, că, în ședința din 17 septembrie, CSM nu a respectat principiul separației puterilor în stat.  

Birchall a încercat să-i demonstreze Liei Savonea că CSM a încălcat Constituția atunci când a cerut detalii privind celebra „foaie de parcurs” pe care ar fi primit-o în urma întâlnirii cu procurorul general al Statelor Unite, William Barr.

Lia Savonea a declarat pentru stiripesurse.ro că este posibil să declanșeze față de cumului de acțiuni ale Anei Birchall împotriva justiției.

„Pot să spun doar atât: că este aproape finalizată analiza privind posibilitatea de a declanşa conflictul juridic de natură constituțională față de cumulul de acțiuni ale acesteia (Ana Birchall, n.r.) îndreptate împotriva justiției. Fiind judecător, am o obligație de rezervă, neputându-mă preta la a răspunde la fiecare atac al acesteia asupra justiției”, a declarat Lia Savonea, pentru site-ul stiripesurse.ro.