Vladimir Putin și Alexander Lukashenko
Foto: Kremlin.ru
Externe

„Lumea rusă”

Rusia a aprobat o nouă lege federală care acordă cetățenilor belaruși rezidenți în țară drepturi electorale și politice locale depline. Demersul marchează un pas decisiv în consolidarea Statului Unional dintre Federația Rusă și Republica Belarus. În mod reciproc, o lege similară va fi adoptată în curând la Minsk, acordând cetățenilor ruși aceeași capacitate de a participa la viața politică belarusă.

MODELE EUROPENE

Măsura semnalează renașterea explicită a unei forme suprastatale de organizare politică în spațiul eurasiatic. Asistăm propriu-zis la consolidarea unei uniuni organice între două state suverane, care acum împărtășesc nu doar structuri economice și militare, ci și o cetățenie politică comună. În plus, Belarus a devenit oficial stat partener BRICS la 5 noiembrie 2024.

Inițiative similare au avut loc între Polonia și Ucraina, în mai 2022, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul unei vizite a omologului său polonez Andrzej Duda, un proiect de lege care ar acorda cetățenilor polonezi un „statut juridic special” în Ucraina.

Odată cu introducerea legii marțiale, Ucraina a impus însă restricții stricte asupra activităților politice și administrative, iar funcțiile publice sunt, în general, rezervate cetățenilor ucraineni.

Organizarea sub o singură umbrelă civilizațională a fost abordată și de Viktor Orbán, când a renunțat la ideea unui popor maghiar care să trăiască într-un singur stat, dezvoltând în schimb ideea unei națiuni maghiare care trăiește în state diferite, dar care împărtășește valori istorice și civilizaționale comune.

Modelul Uniunii Rusia-Belarus

Modelul pus în operă de președinții Putin și Lukașenko depășește însă orice formă de integrare observată

vreodată în blocurile occidentale precum Uniunea Europeană, unde există o prăpastie profundă între discursul unității și realitatea suveranității fragmentate.

În Uniunea Rusia-Belarus, integrarea nu este o încercare de standardizare a sistemelor sub un aparat birocratic centralizator (comisari, parlament etc.), ci mai degrabă un proces istoric și organic de reconstrucție a Russkiy Mir – „Lumea Rusă”.

Din 2023, Belarus a început să găzduiască arme nucleare tactice rusești, cu drepturi de utilizare autonomă garantate. În 2025, Minsk va primi, de asemenea, rachete balistice rusești Oreshnik, tot cu autonomie decizională deplină. Un astfel de nivel de încredere strategică nu ar fi niciodată acordat unei țări considerate „anexate” sau subordonate! Dimpotrivă, este o alianță bazată pe simetrie politică și respect reciproc pentru suveranitate, care nu se supune paradigmelor ordinii westfaliene, unde suveranitatea este un concept esențial, desemnând autoritatea legitimă supremă.

Acest proces nu implică nici omogenizarea sau subordonarea Belarusului față de Rusia. Țara își menține propria structură politică și economică, bazată pe un socialism reformat, orientat spre piață. De asemenea, păstrează o politică strictă de imigrare, care contrastează până și cu modelul rusesc, mai permisiv. Ceea ce se construiește acum nu este nici o federație în sensul clasic, nici o confederație bazată pe conveniență, ci o coexistență a multiple forme de organizare sub o singură idee civilizațională.

Avem de a face aici cu un sistem în care suveranitatea este relațională, variabilă și integrată într-o structură flexibilă. „Lumea rusă” a funcționat întotdeauna cu suveranități suprapuse și interdependență între unități politice distincte. Multipolaritatea, în acest sens, nu este doar o distribuție mai echitabilă a puterii, ci și un mod nou de a gândi organizarea politică: mai puțin centrată pe stat și mai civilizațională.

Statul Uniunii Rusia-Belarus reprezintă un model alternativ la ordinea liberală occidentală: o structură imperială reînnoită, capabilă să includă, să protejeze și să integreze diverse popoare și forme de guvernare sub un stindard istoric și spiritual comun. Ar putea fi renașterea Imperiilor și Civilizațiilor în miezul erei post-globaliste.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top